Un JOC Super Mario 64 vândut la licitație cu un preț enorm! A doborât toate recordurile existente

O copie sigilată a jocului video Super Mario 64 s-a vândut la licitație cu peste 1,5 milioane de dolari, doborând toate recordurile existente, scrie BBC.

Jocul din 1996 a fost lansat în același timp cu consola Nintendo 64 și a devenit una cele mai influente platforme 3D. Casa de licitații Heritage Auctions a anunțat că la nivel mondial există „mai puțin de cinci” copii ale jocului într-o stare atât de bună.

Jocul Super Mario 64 a doborât și recordul stabilit vineri de un joc Legend of Zelda. Acel exemplar original Nintendo Entertainment System (NES) s-a vândut cu 870.000 de dolari, fiind timp de 2 zile cel mai scump joc video din lume.

Cele două jocuri nu au atras aceste sume uriașe pentru că ar fi fost disponibile doar pe acele platforme – Nintendo le-a relansat pe ambele și pentru consola Nintendo Switch, ci mai degrabă pentru că dețineau statutul de obiecte de colecție.

Jocul Super Mario 64 a fost clasificat de compania Wata cu un rating de 9,8 A++ – adică în stare aproape perfectă, cu sigiliul intact, produsul fiind considerat „ca nou”. Un rating ridicat nu este suficient să garanteze un preț ridicat de vânzare, însă ajută. O altă copie a jocului Super Mario 64, cu un rating 9,6 A++, s-a vândut în cadrul aceleiași licitații cu 13.200 de dolari.

Super Mario 64 a fost cel mai bine vândut titlu pentru consola Nintendo 64 și este considerat un joc important în istoria jocurilor video. El a marcat și trecerea lui Mario în lumea tridimensională. Deși mulți gameri consideră în prezent că Super Mario 64 nu a îmbătrânit bine și are lipsuri evidente, el este considerat în continuare unul dintre cele mai bune jocuri video făcute vreodată.

Heritage Auctions, casa de licitații aflată în spatele recordului, a fost surprinsă de prețul uriaș atras de joc, în special întrucât înainte licitației jocul Legend of Zelda s-a bucurat de mai multă atenție.

Jocul Legend of Zelda avea un rating 9,0 A, era sigilat, si a devenit în timp unul dintre cele mai faimoase din catalogul de jocuri Nintendo. Organizatorii licitației se așteptau să obțină un preț ridicat pentru că exemplarul în cauză era unul dintre primele produse care încă mai există. Potrivit Heritage Auctions, mai există un singur exemplar din această serie inițială, iar acesta ar putea să nu fie oferit niciodată la vânzare. „Acest exemplar este cea mai veche copie sigilată pe care cineva poate spera s-o obțină’, a anunțat casa de licitație.

#joc #pret record #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.