Opinie: În Republica Moldova ia amploare piața gri de comercializare a produselor petroliere

În Republica Moldova ia amploare piața gri de comercializare a produselor petroliere, în mod special a motorinei. Companiile petroliere vând în prezent aproape jumătate din motorină, circa 46%, diverselor companii producătoare sub formă angro, pentru consum propriu, doar că cea mai mare parte a aceste cantități de motorină nu este utilizată pentru consum propriu, dar este vândută ilegal de către companii, care nu au nici licență, nici autorizație, nici un fel de act, care le-ar permite activitatea de vânzare a produselor petroliere. Despre aceasta comunică expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, în prezent, toată Moldova, ca acum 30 ani, este împânzită cu rezervoare de plastic cu contor, de unde ilegal se vinde aproape jumătate din motorina importată. În timp ce stațiilor PECO, statul a impus un șir întreg de restricții și taxe, „vânzătorii ambulanți” de motorină, ilegal fără nici un fel de act permisiv și fără a plăti nici un fel de taxe, comercializează aproape jumătate din motorina importată. „În aceste scheme de comercializare gri sau ilegală a produselor petroliere, foarte activ participă și o parte din companiile petroliere, datorită lipsei oricărui control din partea autorităților competente ale statului”, susține Veaceslav Ioniță.

Economistul mai afirmă că volumul total al pieței gri și ilegale de vânzare a produselor petroliere, depășește 5 miliarde de lei anual. Din 2015 și până în prezent, prin aceste scheme gri a fost vândută doar motorină de peste 20 miliarde lei. Ratările bugetului public național de la această activitate ilegală de comercializare a produselor petroliere, fără nici un fel de acte permisive, se ridică la 200 de milioane de lei anual. Doar la motorină, din 2015 și până în 2020, ratările bugetului public sunt de circa 800 milioane lei.

Veaceslav Ioniță mai precizează că această vânzare în gri sau ilegală a produselor petroliere, majorează costurile operaționale ale companiilor, care activează legal, cea ce duce la creșterea cheltuielilor operaționale, pentru un litru de produse petroliere cu 0,4-0,5 lei. Altfel spus, compărătorii de bună credință achită 50 bani/litru suplimentar pentru produsele petroliere, doar datorită existenței pieței ilegale de comercializare a produselor petroliere.

„Evident apare o întrebare firească: care este sensul tuturor reglementărilor, restricțiilor, cerințelor ecologice, taxelor speciale pentru PECO, dacă jumătate din piață se află în zona gri, înafara oricăror reglementară ale autorităților publice”, se întreabă expertul.

Analistul economic este de părere că lichidarea comerțului ilegal cu produse petroliere ar permite creșterea încasărilor bugetare cu până la 200 de milioane de lei anual și reducerea prețului la produsele petrolier cu până la 50 bani/litru. „Aceasta este una din multele măsuri de urgență pe care le propun autorităților, pentru a face ordine pe piața produselor petroliere, pentru crearea un cadru legal și concurențial adecvat cea ce ar permite în final formarea unor prețuri corecte pentru toți consumatorii”, a conchis expertul IDIS „Viitorul”.

#Veaceslav Ioniță #produse petroliere #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții