Maia Sandu: Locuri de muncă bine plătite – acesta este obiectivul major al guvernării. Cum putem dezvolta economia

În discursul său de la prima ședință a Parlamentului, Președinta țării, Maia Sandu a abordat și tema creșterii economice a țării. Ea spune că pentru a ieși din sărăcie avem nevoie să dezvoltăm economia, iar locurile de muncă bine plătite este obiectivul major al guvernării. De asemenea a vorbit despre schimbările de la nivel global ce vor influența economia, precum și despre faptul că Guvernul trebuie să construiască noul model de creștere economică pentru Moldova.

„Ca să ieșim din sărăcie și să asigurăm bunăstare pentru toți trebuie să dezvoltăm economia. Locuri de muncă bine plătite – acesta este obiectivul major al guvernării. O economie dezvoltată poate asigura salarii mai mari; așa putem mări și pensiile, așa putem avea bani mai mulți pentru investiții și dezvoltare.”, a declarat Maia Sandu.

În primul rând, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova trebuie să țină cont de provocările care vor influența dezvoltarea economiei țării noastre (Schimbările climatice globale, robotizarea și automatizarea tehnologiilor de producție convenționale, îmbătrânirea populației țării și emigrarea tinerilor).

Schimbările climatice globale vor provoca creșterea costurilor de producție în agricultură, a costurilor de construcție și întreținere a infrastructurii, creșterea cererii de energie. Guvernul trebuie să acționeze astăzi pentru a evita costuri majore în viitor.
Robotizarea și automatizarea tehnologiilor de producție convenționale vor determina scăderea salariului muncii necalificate comparativ cu cea calificată și va scădea competitivitatea națională. Trebuie să reușim să creștem calificarea forței de muncă, să țintim către locuri de muncă sigure și bine plătite, să fim mai mult decât o țară a muncii ieftine.
Îmbătrânirea populației țării, cuplată cu emigrarea tinerilor, pune presiuni mai mari pe sistemul finanțelor publice și, implicit, presiuni fiscale în creștere pe generațiile economic active. Aici este nevoie de mai multă eficiență în cheltuirea banului public, de stimularea investițiilor cu valoare adăugată mare, dar și de un plan atractiv pentru a-i încuraja pe tineri să rămână sau să se întoarcă acasă.

În acest context, Guvernul fiind conștient de aceste provocări, trebuie să construiască noul model de creștere economică pentru Moldova bazat pe crearea locurilor de muncă, diversificarea economiei, incluziunea și dezvoltarea durabilă, precum și pe o politică fiscală mai echitabilă.

Regândirea modelului economic presupune un efort din partea tuturor actorilor din țara noastră, dar și soluții strategice ale statului, printre care:

– Sprijinirea culturii antreprenoriatului și muncii ca sursă primară a veniturilor și bunăstării sociale;

– Valorificarea potențialului de producție actual și creșterea durabilă a acestuia;

– Racordarea economiei naționale, inclusiv prin infrastructura fizică, la economia globală;

– Reducerea expunerii și vulnerabilității economiei și societății la schimbările climatice;

– Asigurarea unui rol sporit al comunităților locale și regionale în planificarea economică

#crestere economica #dezvoltare #economie #Republica Moldova #locuri de munca #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.