Alexandru Casap despre drone în agricultură. Cum tehnologiile digitale îi ajută pe fermieri să-și eficientizeze munca

Tehnologiile digitale sunt tot mai des impelementate în agricultură. Una dintre aceste tehnologii este și drona, care se utilizează deja de către unii agricultori din Republica Moldova. Cu ajutorul lor își pot moderniza activitățile și pot obține o producție mai ridicată. Alexandru Casap este un tânăr care a decis să aducă dronele agricole în Republica Moldova și să-i ajute pe fermieri să-și eficientizeze munca.

Istoria lui Alexandru începe acum câțiva ani, când, din discuțiile cu prietenii a aflat despre succesul de care se bucură agricultorii ce folosesc în activitatea lor dronele. Astfel, la scurt timp, de la interes a apărut și ideea de afaceri.

„Am fost entuziasmat, m-am documentat, am analizat informația. Cel mai dificil a fost stabilirea parteneriatului cu producătorul, care a durat câteva luni”, spune directorul companiei Cabosal, Alexandru Casap.

Pentru a deschide afacerea, Alexandru a avut nevoie de investiții mari. O parte din bani, 135 de mii de lei, au fost accesați prin intermediul liniei de creditare Livada Moldovei, a Băncii Europene de Investiții.

„Avantajul proiectului Livada Moldovei este că investiția este scutită de taxele vamale și TVA”, spune Alexandru.

La scurt timp, antreprenorul a început importurile a două tipuri de drone care să îi ajute pe agricultori să-și facă munca mai eficientă și să evite pierderile. De exemplu, una din drone este utilizată pentru pulverizarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanților.

„Avantajul utilizării dronei față de tehnica tradițională, adică tractorul, este că drona nu calcă culturile. Astfel, producătorul agricol salvează până la 4,5% din cultură. Este și un alt avantaj. Un producător din sud îmi spunea că atunci când a fost vremea ploioasă a putut sa prelucreze terenurile folosind drona, pe când tractorul nu putea să o facă, pentru că era noroi”, spune Alexandru Casap.

Drona zboară cu o viteză de până la 25 km/h, la 2-3 metri înălțime deasupra culturii și reușește să pulverizeze cu particule mici de apă. Astfel, în loc de 300 de litri de amestec pe hectar, necesari atunci când este utilizată tehnica tradițională, drona are nevoie doar de 20 de litri.

„Unii agricultori mai în vârstă au rețineri față de tehnologiile noi. Fiind deprinși cu tehnologia tradițională, uneori e dificil să ii convingi că poți stropi cu cantități mici de apă și că sunt suficienți și 20-30 de litri maximum. Datorită dronei, care pulverizează cu picături de 130-210 microni, lichidul se lipește deodată de plantă si nu mai e nevoie de stropit cu cantități mari de apă. Astfel, se reduce din cheltuieli. Atunci când se folosește o cantitate mare de apă, stropind, de exemplu, câte 300 de litri pe hectar, marea majoritate a apei se scurge în pământ și nu reușește să se absoarbă. Există și factorul ecologic. Nu se consumă combustibil și, astfel, sunt reduse emisiile de gaze”, spune Alexandru.

O altă dronă, importată de Alexandru este dotată cu șase senzori și este capabilă să scaneze terenurile și să determine starea plantei. Drona multispectrală are o viteză de 47 km/h și poate zbura la o înălțime de maxim 100 de metri.

„Cu ajutorul ei poți să determini dacă pe terenurile agricole sunt probleme, poți vedea dacă planta este stresată sau dacă ea este uscată. Datele te ajută să analizezi indicii de vegetație. Poți să afli starea la moment a culturilor”, povestește antreprenorul.

Totodată, după ce sunt colectatele datele multispectrale, un soft le prelucrează și poate crea o hartă a tratamentelor, care este ulterior încărcată în dronă, astfel încât anumite zone vor putea fi evitate. Printre cei care cumpără drone se numără agricultorii, precum și companiile care prestează servicii de stropit și analiză a datelor multispectrale. Prețul unei drone este de circa 19 mii de euro.

„Conform analizei noastre, piața dronelor din Republica Moldova se estimează la 500-600 de drone, care ar putea să opereze anual. Pot să spun că au fost foarte mulțumiți, sunt clienți care doresc să mai procure drone”.

Pe viitor, Alexandru își propune să-și extindă afacerea, reușind deja să importe și alte tipuri de drone.

#tehnologii digitale #drone #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.