Învățătorii de la clasele primare sunt instruiți în predarea educației digitale. Din toamnă, vor transmite cunoștințele

Învățământului în mediul online pe durata pandemiei a accentuat necesitatea educației digitale în școli. Profesorii au fost puși în situația de a îmbrățișa cât mai rapid metode de predare inovatoare, pentru ca elevii să poată studia mai ușor materiile școlare online. În acest context, cca 1200 de profesori participă la un program de formare în acest domeniu, în cadrul proiectului „Tekwill în fiecare școală”. Din toamnă, ei vor preda la orele de clasă alfabetizarea digitală, crearea de conținut digital, siguranța pe internet, dar și instrumente pentru soluționarea problemelor în mediul online.

Natalia Chistol este învățătoare la clasele primare în cadrul Liceului Teoretic „Ștefan cel Mare” din satul Cîrpești, raionul Cantemir. Alături de alți profesori din raioanele de sud ale Republicii Moldova, ea urmează programul de formare în domeniul educației digitale. A ales să parcurgă acest program întrucât vrea să îi învețe pe copii competențele digitale, de comunicare și lucru în echipă, gândirea analitică, dar și abilități tehnice de bază.

„Deprinderile educative ale copiilor se creează din clasele primare. Introducerea educației digitale favorizează din start dezvoltarea de noi competențe în rândul celor mici. Pentru noi, profesorii, este important să-i învățăm a utiliza conștient și corect tehnologiile, să le arătăm cum funcționează, care sunt beneficiile și să-i ajutăm să-și dezvolte capacitățile utilizând sistemele digitale. Dacă elevii cunosc tehnologiile din copilărie, în clasele gimnaziale își dezvoltă abilitățile, evoluează și obțin succese garantate. Din activitatea pe care o desfășor, am observat o deschidere mare a copiilor față de tot ce este digital, de a testa, de a cunoaște, de a vedea efectul acțiunilor lor, de a explora și de a afla ceva nou”, povestește Natalia Chistol, învățătoare la Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare” din satul Cîrpești.

Ghidată de aceeași misiune – de a-i ajuta pe elevi să folosească mai intuitiv echipamentele, tehnologiile de top și instrumentele digitale – și Veronica Stânga, profesoară de clasele primare la gimnaziul „Mihai Eminescu” din orașul Cantemir a ales să parcurgă programul de formare.

„În 5 ani de experiență am înțeles că pentru a realiza cu succes procesul de predare, mai ales în condițiile unei educații de la distanță, copiii trebuie să cunoască și să utilizeze tehnologiile. Aici vorbim despre posibilitatea de a crea un document într-un anumit program, de a parcurge o pagină web, de a utiliza aplicații în scopuri educative, dar și alte beneficii pe care tehnologiile ni le pun la dispoziție. Copiii sunt foarte deschiși și pregătiți să exploreze oportunitățile digitale, dar noi trebuie să-i ajutăm să le utilizeze în scop educativ: pentru a învăța lucruri noi, pentru a crea ceva, pentru a facilita accesul la informație, dar și alte posibilități pentru dezvoltare”, relatează Veronica Stânga, învățătoare la gimnaziul „Mihai Eminescu” din orașul Cantemir.

După finalizarea programului de formare, profesorii vor avea la dispoziție 7-10 zile pentru crearea unui proiect final care va confirma dobândirea noilor cunoștințe și abilități digitale.

În anul de studii 2021-2022, acest modul va fi studiat de cca 50 de mii de elevi. Instruirea profesorilor din raioanele de sud – Cahul, Cantemir, Leova și Taraclia – are loc cu susținerea proiectului „EU4Moldova: Startup City Cahul”.

„Accelerată de pandemie, digitalizarea economiei globale, societatea progresează rapid, iar o mai mare importanță este acordată dezvoltării competențelor și abilităților digitale de la o vârstă fragedă. Elevii trebuie să dezvolte competențe digitale și media, inclusiv și cunoștințe despre securitate cibernetică, confidențialitate și securitate a datelor, și să asimileze noi instrumente pentru viitorul lor loc de muncă. O direcție strategică a asistenței UE în regiunea Parteneriatului estic este transformarea digitală. Proiectul EU4Moldova: Startup City Cahul susține procesul de transformare digitală din Republica Moldova, pentru a contribui la o economie competitivă și o societate incluzivă, cu asistență directă pentru școli și profesori pentru a face față provocărilor generate de evoluția rapidă a tehnologiilor digitale. UE sprijină cetățenii Republicii Moldova în această călătorie”, a menționat Magdalena Mueller-Uri, Șefă Operațiuni la Delegația UE în Republica Moldova.

#invatatori #educatie digitala #EU4Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul feroviar, care reprezintă 13,6% din structura totală a mărfurilor transportate, a marcat cele mai mari scăderi în perioada ianuarie-septembrie 2024. Potrivit datelor statistice, volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a scăzut cu 32,9%, iar parcursul acestora a înregistrat o reducere și mai semnificativă, de 36,7%.

Această evoluție negativă reflectă dificultățile cu care se confruntă sectorul feroviar în contextul schimbărilor economice și al restructurărilor interne. Printre posibilele cauze ale declinului se numără scăderea cererii pentru transportul feroviar, concurența cu alte moduri de transport și provocările operaționale întâmpinate de „Calea Ferată din Moldova”.

CFM se confruntă cu grave probleme financiare, acumulând datorii salariale de aproximativ 150 milioane de lei. În ceea ce privește infrastructura, situația este alarmantă: din cele 139 de locomotive aflate în dotare, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. În următorii ani, circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar putea fi suspendată dacă nu se vor lua măsuri urgente.

În ultimul deceniu, CFM a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei, cauzate de scăderea continuă a numărului de pasageri, în special pe rutele internaționale, și a volumului de mărfuri transportate. Veniturile sunt în scădere constantă, iar costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane de euro.