Deja se fac „pariuri”. Cine ar putea fi noul director al CNA? Două candidaturi se vehiculează în presă

După ce ieri vicepreședintele Parlamentului Mihai Popșoi a anunțat că vor fi demise mai mulți conducători de instituții de stat subordonate Parlamentului și Guvernului, odată cu învestirea în funcție a noului Guvern Gavriliță, astăzi, în presă a început deja a vehicula numele unor persoane, care ar putea fi numite în unele întreprinderi, scrie Realitatea.md.

Unul din numele care se zvonește că ar urma să fie numit la conducerea Centrului Național Anticorupție (CNA), după ce va fi demis actualul, ar fi vorba de ex-procurorul anticorupție Eugeniu Rurac, care a demisionat din Procuratură la începutul anului 2020.

Presa a scris anterior că Rurac urma să fie numit director general adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, lucru care nu s-a confirmat până în prezent.

Un alt nume care se vehiculează că ar putea ocupa șefia CNA este cel al deputatei PAS, Olesea Stamate, care ieri a fost numită președintă a Comisiei juridice, numiri şi imunităţi.

#demisii #functie #Director #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”