Armașu, despre ce este necesar „Pentru a asigura stabilitatea prețurilor, fără a împiedica creșterea economică”

06 Aug. 2021, 18:17
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
06 Aug. 2021, 18:17 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a prezentat astăzi, într-o apariție publică, Raportul asupra inflației nr. 3, 2021, care denotă o schimbare de trend în economie. Șeful băncii centrale s-a referit în special la situația din mediul intern și cel extern, evoluția procesului inflaționist si a activității economice, precum și la alte aspecte ce țin de conduita politicii monetare.

„Deja din ianuarie 2020, inflația avea un caracter pronunțat descendent, care a fost accentuat odată cu răspândirea pandemiei și declanșarea crizei pandemice”, a menționat Octavian Armașu. Potrivit oficialului, inflația a ajuns mult sub limita de jos a coridorului, din cauza cererii agregate reduse atât pe plan intern, cât și la nivel global. „De la începutul anului 2021, inflația a început să crească datorită unor șocuri de oferte, preponderent, din partea prețurilor de import. Începând cu lunile aprilie-mai, observăm o creștere a IPC care este susținută și de presiunile din partea cererii agregate”, a adăugat guvernatorul BNM.

Octavian Armașu a expus și prognoza inflației pentru următoarele opt trimestre, riscurile și incertitudinile asociate, la fel, a vorbit despre deciziile de politică monetară luate de Comitetul executiv al BNM.

Prognoza actualizată indică riscul ieșirii inflației peste limita superioară a intervalului de variație al țintei în contextul proinflaționist al mediului extern pronunțat. Acesta este marcat de recuperarea mai rapidă decât s-a anticipat a economiei mondiale și a principalilor parteneri de comerț extern ai Republicii Moldova, precum și de cotațiile înalte la nivel mondial la petrol, materii prime și produse alimentare.

În același timp, presiunile inflaționiste sunt susținute și de cererea agregată internă. Aceasta este alimentată de recuperarea consumului populației în condițiile creșterii fondului de salarizare în economie, a volumului creditelor noi acordate și a transferurilor de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice.

În urma evoluțiilor externe și interne menționate, se așteaptă că rata anuală a inflației va crește rapid până în primă jumătate a anului viitor, apoi se va diminua spre finele orizontului de prognoză.

BNM a fost stimulativă pe parcursul pandemiei.

„Agregatele monetare în creștere reflectă măsurile implementate de BNM. Volumele de bani acumulate în numerar în circulație și în depozite reprezintă o sursă de finanțare a consumului pe viitor.  Inflația ar putea crește și mai mult dacă nu vor fi luate măsuri adecvate de politică monetară”, a remarcat Octavian Armașu.

Guvernatorul BNM a menționat că procesul inflaționist va fi de durată.

„Suntem într-un ciclu nou economic.  Toate riscurile aferente prognozei sunt proinflaționiste. Excepție este riscul legat de impunerea unor noi restricții la nivel global în cazul unui nou val de pandemie. În aceste condiții, pentru a asigura stabilitatea prețurilor, fără a împiedica creșterea economică, este importantă coordonarea și sincronizarea politicii fiscale și a celei monetare pentru a implementa un set de politici optime pentru economie”, a subliniat Octavian Armașu.

Banca Națională a Moldovei va monitoriza în continuare cu precauție evoluția indicelui prețurilor de consum, situația macroeconomică internă și cea externă, iar la momentul oportun va veni cu măsurile necesare în vederea creării condițiilor monetare pentru atingerea obiectivului său fundamental.

17 Nov. 2026, 09:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 09:36 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să aloce 130 de milioane de lei pentru implementarea programului de stat „Prima Casă” în anul 2027, după ce, în 2026, fondurile destinate compensațiilor au fost epuizate încă în primul trimestru. Suma prevăzută în noul proiect de buget este identică cu cea aprobată inițial pentru anul curent, în pofida cererii ridicate pentru sprijinul financiar oferit beneficiarilor.

Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru 2027, din cele 130 de milioane de lei, 10 milioane sunt rezervate pentru onorarea garanțiilor de stat acordate în cadrul programului. Diferența de 120 de milioane de lei rămâne disponibilă pentru celelalte cheltuieli aferente implementării programului, inclusiv mecanismul de compensații. Repartizarea exactă a alocațiilor urmează să fie stabilită de Guvern.

Alocarea vine după un an complicat pentru beneficiarii programului. La 1 aprilie 2026, Ministerul Finanțelor a anunțat sistarea acceptării spre finanțare a cererilor noi pentru acordarea compensațiilor, după atingerea plafonului bugetar. Cererile deja înregistrate și validate, dar care nu au beneficiat de finanțare, au rămas pe lista de așteptare, cu posibilitatea de a fi finanțate din alocațiile ulterioare.

În același timp, autoritățile au precizat că mecanismul de garantare a creditelor ipotecare continuă să funcționeze, astfel încât cetățenii pot accesa în continuare împrumuturi pentru procurarea locuințelor, însă fără a beneficia automat de compensațiile acordate din buget.

Deși inițial pentru 2026 au fost aprobate 130 de milioane de lei, bugetul programului a fost majorat ulterior la 142,5 milioane de lei. Prin urmare, suma propusă pentru 2027 este cu 12,5 milioane de lei, sau aproximativ 8,8%, mai mică decât alocarea modificată pentru anul curent.

Datele prezentate în primăvara anului 2026 arătau că peste 8.700 de familii și-au procurat locuințe prin intermediul programului, beneficiind de garanția statului, iar aproape 6.400 de beneficiari au accesat și mecanismul de compensare.

Programul „Prima Casă” a fost lansat în martie 2018, iar în 2024 a fost extins prin introducerea „Prima Casă Plus”, care a majorat plafonul maxim de garantare și a extins perioada de creditare până la 30 de ani.