(VIDEO) Olesea Stamate spulberă zvonurile! De ce nu poate fi numită director al CNA?

Deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Olesea Stamate, a spulberat zvonul că aceasta ar fi candidatura la funcția de director al Centrului Național Anticorupție (CNA), pentru că legea „nu-i permite”, scrie Realitatea.md.

Potrivit Olesei Stamete, legea cu privire la CNA stabilește clar că, persoana candidată la funcția de director al CNA trebuie să fie apolitică. Mai exact, Stamate afirmă că, buchea legii prevede ca minimum 2 ani candidatul nu trebuia să aibă legături cu domeniul politicului sau să fie membru de partid, condiție pe care aceasta nu o satisface.

Referitor la zvonul că, de fapt aceasta urmează să fie desemnată candidat la funcția de procuror general, Olesea Stamate afirmă că și în acest caz legea cu privire la Procuratură prevede ca persoana pretendentă să fie din afara politicului, însă a lăsat senzația că funcția dată i-ar fi „rezervată”.

Amintim că, în presă s-a vehiculat că, Olesea Stamate ar fi unul din candidații care ar urma să preia funcția de director al CNA. Un alt pretendent care se zvonește că ar fi vorba este șeful Direcției Asigurare Operativă a CNA – Iaroslav Bîtcă.

Amintim că, la Parlament a fost înregistrat o inițiativă legislativă ce prevede modificarea legii cu privire la funcționarea CNA. Proiectul de lege urmează să fie examinat la ședința Parlamentului din 13 august. Inițiativa a fost înregistrată de către deputații PAS și propun anularea concursului de numire a directorului CNA prin votarea unui candidat la funcția dată de către Parlament, la inițiativa a cel puțin 20 de parlamentari.

Proiectul de lege a fost criticat de către opoziție.

#olesea stamate #zvonuri #Director #candidatura #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.