Volatilitatea violentă a bitcoinului i-ar putea trimite pe investitori înapoi la aur. Ce spun experții

Volatilitatea violentă înregistrată de criptomonede i-ar putea împinge pe cei care investesc în bitcoin înapoi către investiţiile în aur, consideră preşedintele executiv al companiei miniere Evolution Mining.

Jake Klein consideră că bitcoin are un drum lung de parcurs până când demonsrează „longevitatea şi siguranţa” pe care aurul a oferit-o investitorilor în ultimii 70 de ani.

Piaţa criptomonedelor este inundată de sume mari de bani care vizează investiţii speculative, a declarat Jake Klein pentru televiziunea americană.

„Cred că volatilitatea din spaţiul crypto i-ar putea determina pe oameni să se întoarcă eventual înapoi la aur”.

Preţul aurului a scăzut săptămâna trecută, iar analiştii consideră că acesta ar putea continua să scadă. David Neuhauser, manager al unui fond de hedging, a declarat pentru CNBC că această evoluţie a preţului deschide „o oportunitate masivă de cumpărare” pentru investitori.

Cu toate acestea, Jake Klein consideră că cele două tipuri de active ar putea coexista în ochii investitorilor, fără ca bitcoin să reprezinte o ameninţare la adresa metalelor preţioase.

Entuziaştii criptomonedelor asociază bitcoinul cu aurul digital, care poate proteja investiţiile în faţa inflaţiei, întrucât se aşteaptă ca valoarea criptomonedei să meargă doar în sus pe termen lung.

Tyler Winklevoss, care a fondat fondul Winklevoss Capital Management şi exchange-ul de criptomonede Gemini, a declarat anul trecut că „bitcoin este aur 2.0” şi că va perturba piaţa aurului. Pentru context, gemenii Winklevoss au devenit cunoscuţi după ce l-au acuzat pe Mark Zuckerberg că a furat ideea platformei Facebook de la ei. Totodată, gemenii ar fi fost primii miliardari în bitcoin, câştigând acest statut în timpul raliului bitcoin din urmă cu 3-4 ani.

Alţi investitori din piaţa criptomonedelor consideră că bitcoin poate deveni următorul aur, aşa cum ethereum poate deveni următorul argint.

De cealaltă parte, alţi investitori cunoscuţi nu sunt de acord. Celebrul Ray Dalio deţine bitcoin, însă a declarat luna aceasta că ar alege aur dacă cineva i-ar pune o armă la tâmplă şi l-ar pune să aleagă între bitcoin şi aur.

Bitcoin a trecut de pragul de 48.000 de dolari în weekend, pentru prima dată din luna mai, însă joi dimineaţă datele CoinDesk arătau că se tranzacţionează în jurul valorii de 44.000 de doari.

Creşterea de la finalul săptămânii trecute a venit după o serie de vânzări masive care s-au înregistrat în piaţă în perioada iunie-iulie. Acele vânzări au trimis preţul sub pragul de 30.000 de dolari într-un timp foarte scurt.

Pe de altă parte, preţul aurului a fluctuat de la 1.900 de dolari în ianuarie la 1.700 de dolari în luna martie. În iunie, preţul a urcat din nou la 1.900 de dolari, înainte de a ajunge la 1.700 de dolari în luna august.

#investitori #aur #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Moldovei a ajuns la 58,202 miliarde de lei la sfârșitul lunii august. Numai în luna trecută, aceasta a crescut cu 432,52 milioane de lei, iar de la începutul anului curent majorarea este de 6,208 miliarde de lei, sau 11,9%.

Cea mai mare parte a datoriei este acumulată prin valorile mobiliare de stat emise pe piața primară. La sfârșitul lunii august, acestea însumau 45,067 miliarde de lei, față de 39,300 miliarde de lei la începutul anului. Creșterea este de 5,767 miliarde de lei, iar această categorie reprezintă aproximativ 77,4% din întreaga datorie de stat internă.

Alte 11,061 miliarde de lei reprezintă valorile mobiliare de stat emise pentru unele scopuri stabilite de lege. Această sumă nu s-a modificat de la începutul anului. Totodată, datoria aferentă valorilor mobiliare de stat convertite este de 983,73 milioane de lei, de asemenea fără modificări.

În creștere este și suma atrasă direct de la populație. Datoria aferentă titlurilor de stat plasate direct persoanelor fizice a ajuns la 1,091 miliarde de lei, față de 650,36 milioane de lei la începutul anului. Astfel, această componentă a crescut cu 440,21 milioane de lei, sau aproximativ 67,7%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei prin finanțarea netă pozitivă obținută pe piața primară a valorilor mobiliare de stat, în valoare de 5,767 miliarde de lei, precum și prin finanțarea netă pozitivă rezultată din plasarea titlurilor de stat direct către persoane fizice, de 440,21 milioane de lei.

Pentru banii atrași prin aceste titluri, statul achită dobânzi. În perioada ianuarie-august 2026, rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat comercializate pe piața internă a fost de 9,56% anual, cu 0,48 puncte procentuale peste nivelul din 2025.

În funcție de termen, rata medie a fost de 3,03% pentru titlurile pe 91 de zile, 9,71% pentru cele pe 182 de zile și 9,72% pentru cele pe 364 de zile. La obligațiunile de stat, rata a fost de 7,16% pentru un an, 7,19% pentru doi ani, 7,29% pentru trei ani, 7,60% pentru patru ani, 7,83% pentru cinci ani, 7,50% pentru șapte ani și 8% pentru zece ani.

#datoria internă #august #Moldova