„Un simbol al bogăției”: De ce oamenii plătesc bani reali pentru haine virtuale

Oamenilor le pasă de ceea ce poartă avatarurile lor.

Când lumea virtuală Decentraland a declarat în iunie 2021 că utilizatorii își pot fabrica și vinde propriile haine pentru avatare pe site, Hiroto Kai a stat toată noaptea proiectând articole de îmbrăcăminte de inspirație japoneză.
Vânzând kimonos pentru aproximativ 140 USD fiecare, el a spus că a câștigat 15.000 USD la 20.000 USD în doar trei săptămâni.
În timp ce ideea de a cheltui bani reali pe îmbrăcăminte care nu există fizic este derutantă pentru mulți, posesiunile virtuale generează vânzări reale în „metavers” – medii online în care oamenii se pot aduna, se pot plimba, pot întâlni prieteni și se pot juca.

Kimonourile lui Hiroto Kai includ piese rafinate de catifea albastră zdrobită, cu ornamente de dragon auriu. Foto: Reuters

Numele real al artistului digital și entuziast japonez Kai este Noah. Este un tânăr de 23 de ani care locuiește în New Hampshire, în Statele Unite. După ce a câștigat în cele trei săptămâni cât a câștigat într-un an la locul său de muncă în magazinul de muzică, a decis să devină designer cu normă întreagă.

În Decentraland, îmbrăcămintea pentru avatare – cunoscute sub numele de „articole de purtat” – poate fi cumpărată și vândută pe blockchain sub forma unui activ de criptomonedă numit token non-fungible (NFT).

NFT-urile au explodat în popularitate la începutul acestui an, pe măsură ce speculatorii și pasionații de criptomonede s-au adunat pentru a cumpăra noul tip de activ, care reprezintă deținerea de articole numai online, cum ar fi arta digitală, cărți de tranzacționare și terenuri în lumile online.

Trei look-uri din colecția „Biomimicry” realizată de compania de modă digitală Auroboros. Foto: Reuters

Activele de criptomonedă de nișă captează, de asemenea, atenția unora dintre cele mai mari companii de modă din lume dornice să se asocieze cu o nouă generație de jucători – deși majoritatea incursiunilor lor de până acum sunt destinate marketingului.

Louis Vuitton, deținut de LVMH, a lansat un joc metavers în care jucătorii pot colecta NFT-uri, iar Burberry a creat accesorii NFT de marcă pentru Blankos Block Party, un joc deținut de Mythical Games. Gucci a vândut îmbrăcăminte non-NFT pentru avatare în cadrul jocului Roblox.

„Avatarul tău te reprezintă”, a spus Imani McEwan, un model din Miami și pasionat de NFT. „Practic ceea ce porți este ceea ce te face să fii cine ești.”

Dimensiunea generală a pieței de articole purtabile NFT este dificil de stabilit. Numai în Decentraland, volumul vânzărilor purtabile a totalizat 750.000 USD în prima jumătate a anului 2021, în creștere față de 267.000 USD în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit NonFungible.com, un site web care urmărește piața NFT.

Unii susținători spun cumpărăturile în magazinele virtuale ar putea fi viitorul comerțului cu amănuntul.

Compania de adidași virtuali RTFKT vinde NFT-uri în ediție limitată reprezentând adidași care pot fi „purtați” în unele lumi virtuale sau pe rețelele sociale prin intermediul unui filtru Snapchat.

Un adidas virtual realizat de compania de modă digitală RTFKT. Foto: Reuters

„A decolat cu adevărat când a început Covid-19 și o mulțime de oameni au intrat mai mult pe internet”, a spus Steven Vasilev, cofondator și CEO al RTFKT.

Adidașii cu temă CryptoPunk, fabricați de RTFKT, au fost vânduți atât în formă fizică, cât și digitală, proprietarilor CryptoPunk. Foto: Reuters

Compania a înregistrat vânzări de 7 milioane de dolari SUA, adidași în ediție limitată vânzându-se la licitații pentru 10.000 USD până la 60.000 USD, a spus el. În timp ce majoritatea clienților au 20 și 30 de ani, unii au 15 ani.

NFT-urile RTFKT pot fi folosite și ca simbol pentru a obține o versiune fizică gratuită a pantofului, dar unul din 20 de clienți nu valorifică acel simbol.

#shopping virtual #NFT #bogatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.