„Un simbol al bogăției”: De ce oamenii plătesc bani reali pentru haine virtuale

Oamenilor le pasă de ceea ce poartă avatarurile lor.

Când lumea virtuală Decentraland a declarat în iunie 2021 că utilizatorii își pot fabrica și vinde propriile haine pentru avatare pe site, Hiroto Kai a stat toată noaptea proiectând articole de îmbrăcăminte de inspirație japoneză.
Vânzând kimonos pentru aproximativ 140 USD fiecare, el a spus că a câștigat 15.000 USD la 20.000 USD în doar trei săptămâni.
În timp ce ideea de a cheltui bani reali pe îmbrăcăminte care nu există fizic este derutantă pentru mulți, posesiunile virtuale generează vânzări reale în „metavers” – medii online în care oamenii se pot aduna, se pot plimba, pot întâlni prieteni și se pot juca.

Kimonourile lui Hiroto Kai includ piese rafinate de catifea albastră zdrobită, cu ornamente de dragon auriu. Foto: Reuters

Numele real al artistului digital și entuziast japonez Kai este Noah. Este un tânăr de 23 de ani care locuiește în New Hampshire, în Statele Unite. După ce a câștigat în cele trei săptămâni cât a câștigat într-un an la locul său de muncă în magazinul de muzică, a decis să devină designer cu normă întreagă.

În Decentraland, îmbrăcămintea pentru avatare – cunoscute sub numele de „articole de purtat” – poate fi cumpărată și vândută pe blockchain sub forma unui activ de criptomonedă numit token non-fungible (NFT).

NFT-urile au explodat în popularitate la începutul acestui an, pe măsură ce speculatorii și pasionații de criptomonede s-au adunat pentru a cumpăra noul tip de activ, care reprezintă deținerea de articole numai online, cum ar fi arta digitală, cărți de tranzacționare și terenuri în lumile online.

Trei look-uri din colecția „Biomimicry” realizată de compania de modă digitală Auroboros. Foto: Reuters

Activele de criptomonedă de nișă captează, de asemenea, atenția unora dintre cele mai mari companii de modă din lume dornice să se asocieze cu o nouă generație de jucători – deși majoritatea incursiunilor lor de până acum sunt destinate marketingului.

Louis Vuitton, deținut de LVMH, a lansat un joc metavers în care jucătorii pot colecta NFT-uri, iar Burberry a creat accesorii NFT de marcă pentru Blankos Block Party, un joc deținut de Mythical Games. Gucci a vândut îmbrăcăminte non-NFT pentru avatare în cadrul jocului Roblox.

„Avatarul tău te reprezintă”, a spus Imani McEwan, un model din Miami și pasionat de NFT. „Practic ceea ce porți este ceea ce te face să fii cine ești.”

Dimensiunea generală a pieței de articole purtabile NFT este dificil de stabilit. Numai în Decentraland, volumul vânzărilor purtabile a totalizat 750.000 USD în prima jumătate a anului 2021, în creștere față de 267.000 USD în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit NonFungible.com, un site web care urmărește piața NFT.

Unii susținători spun cumpărăturile în magazinele virtuale ar putea fi viitorul comerțului cu amănuntul.

Compania de adidași virtuali RTFKT vinde NFT-uri în ediție limitată reprezentând adidași care pot fi „purtați” în unele lumi virtuale sau pe rețelele sociale prin intermediul unui filtru Snapchat.

Un adidas virtual realizat de compania de modă digitală RTFKT. Foto: Reuters

„A decolat cu adevărat când a început Covid-19 și o mulțime de oameni au intrat mai mult pe internet”, a spus Steven Vasilev, cofondator și CEO al RTFKT.

Adidașii cu temă CryptoPunk, fabricați de RTFKT, au fost vânduți atât în formă fizică, cât și digitală, proprietarilor CryptoPunk. Foto: Reuters

Compania a înregistrat vânzări de 7 milioane de dolari SUA, adidași în ediție limitată vânzându-se la licitații pentru 10.000 USD până la 60.000 USD, a spus el. În timp ce majoritatea clienților au 20 și 30 de ani, unii au 15 ani.

NFT-urile RTFKT pot fi folosite și ca simbol pentru a obține o versiune fizică gratuită a pantofului, dar unul din 20 de clienți nu valorifică acel simbol.

#shopping virtual #NFT #bogatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a constatat existența unei practici comerciale înșelătoare la o unitate de schimb valutar a BC „Victoriabank” SA, în urma unui control inopinat privind respectarea obligațiilor de informare corectă a consumatorilor.

Constatările au stat la baza unei Hotărâri din 11 noiembrie 2025, care a fost menținută de Consiliul de Administrație al CNPF în ședința din 30 decembrie 2025, după respingerea cererii prealabile depuse de bancă. Controlul a vizat modul de afișare a cursurilor de schimb valutar pe panourile de reclamă.

Potrivit CNPF, pentru valuta românească (RON), cursurile de cumpărare și vânzare erau afișate fără separarea clară a numărului întreg de zecimale, spre deosebire de celelalte valute, situație calificată drept omisiune înșelătoare, susceptibilă de a induce în eroare consumatorii.

Autoritatea subliniază că remedierea ulterioară a neconformității și lipsa unui impact major nu înlătură răspunderea pentru încălcarea legislației privind protecția consumatorilor, motiv pentru care măsurile dispuse au fost menținute.

În perioada 18–24 septembrie 2025, CNPF a efectuat controale inopinate la 48 de unități de schimb valutar din mai multe raioane și municipii ale țării, depistând abateri la șapte unități, inclusiv neconcordanțe între cursurile afișate și cele aplicate, precum și lipsa delimitării clare a zecimalelor.