„Un simbol al bogăției”: De ce oamenii plătesc bani reali pentru haine virtuale

19 Aug. 2021, 16:14
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
19 Aug. 2021, 16:14 // Slider //  MD Bani

Oamenilor le pasă de ceea ce poartă avatarurile lor.

Când lumea virtuală Decentraland a declarat în iunie 2021 că utilizatorii își pot fabrica și vinde propriile haine pentru avatare pe site, Hiroto Kai a stat toată noaptea proiectând articole de îmbrăcăminte de inspirație japoneză.
Vânzând kimonos pentru aproximativ 140 USD fiecare, el a spus că a câștigat 15.000 USD la 20.000 USD în doar trei săptămâni.
În timp ce ideea de a cheltui bani reali pe îmbrăcăminte care nu există fizic este derutantă pentru mulți, posesiunile virtuale generează vânzări reale în „metavers” – medii online în care oamenii se pot aduna, se pot plimba, pot întâlni prieteni și se pot juca.

Kimonourile lui Hiroto Kai includ piese rafinate de catifea albastră zdrobită, cu ornamente de dragon auriu. Foto: Reuters

Numele real al artistului digital și entuziast japonez Kai este Noah. Este un tânăr de 23 de ani care locuiește în New Hampshire, în Statele Unite. După ce a câștigat în cele trei săptămâni cât a câștigat într-un an la locul său de muncă în magazinul de muzică, a decis să devină designer cu normă întreagă.

În Decentraland, îmbrăcămintea pentru avatare – cunoscute sub numele de „articole de purtat” – poate fi cumpărată și vândută pe blockchain sub forma unui activ de criptomonedă numit token non-fungible (NFT).

NFT-urile au explodat în popularitate la începutul acestui an, pe măsură ce speculatorii și pasionații de criptomonede s-au adunat pentru a cumpăra noul tip de activ, care reprezintă deținerea de articole numai online, cum ar fi arta digitală, cărți de tranzacționare și terenuri în lumile online.

Trei look-uri din colecția „Biomimicry” realizată de compania de modă digitală Auroboros. Foto: Reuters

Activele de criptomonedă de nișă captează, de asemenea, atenția unora dintre cele mai mari companii de modă din lume dornice să se asocieze cu o nouă generație de jucători – deși majoritatea incursiunilor lor de până acum sunt destinate marketingului.

Louis Vuitton, deținut de LVMH, a lansat un joc metavers în care jucătorii pot colecta NFT-uri, iar Burberry a creat accesorii NFT de marcă pentru Blankos Block Party, un joc deținut de Mythical Games. Gucci a vândut îmbrăcăminte non-NFT pentru avatare în cadrul jocului Roblox.

„Avatarul tău te reprezintă”, a spus Imani McEwan, un model din Miami și pasionat de NFT. „Practic ceea ce porți este ceea ce te face să fii cine ești.”

Dimensiunea generală a pieței de articole purtabile NFT este dificil de stabilit. Numai în Decentraland, volumul vânzărilor purtabile a totalizat 750.000 USD în prima jumătate a anului 2021, în creștere față de 267.000 USD în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit NonFungible.com, un site web care urmărește piața NFT.

Unii susținători spun cumpărăturile în magazinele virtuale ar putea fi viitorul comerțului cu amănuntul.

Compania de adidași virtuali RTFKT vinde NFT-uri în ediție limitată reprezentând adidași care pot fi „purtați” în unele lumi virtuale sau pe rețelele sociale prin intermediul unui filtru Snapchat.

Un adidas virtual realizat de compania de modă digitală RTFKT. Foto: Reuters

„A decolat cu adevărat când a început Covid-19 și o mulțime de oameni au intrat mai mult pe internet”, a spus Steven Vasilev, cofondator și CEO al RTFKT.

Adidașii cu temă CryptoPunk, fabricați de RTFKT, au fost vânduți atât în formă fizică, cât și digitală, proprietarilor CryptoPunk. Foto: Reuters

Compania a înregistrat vânzări de 7 milioane de dolari SUA, adidași în ediție limitată vânzându-se la licitații pentru 10.000 USD până la 60.000 USD, a spus el. În timp ce majoritatea clienților au 20 și 30 de ani, unii au 15 ani.

NFT-urile RTFKT pot fi folosite și ca simbol pentru a obține o versiune fizică gratuită a pantofului, dar unul din 20 de clienți nu valorifică acel simbol.

Realitatea Live

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.