„Un simbol al bogăției”: De ce oamenii plătesc bani reali pentru haine virtuale

Oamenilor le pasă de ceea ce poartă avatarurile lor.

Când lumea virtuală Decentraland a declarat în iunie 2021 că utilizatorii își pot fabrica și vinde propriile haine pentru avatare pe site, Hiroto Kai a stat toată noaptea proiectând articole de îmbrăcăminte de inspirație japoneză.
Vânzând kimonos pentru aproximativ 140 USD fiecare, el a spus că a câștigat 15.000 USD la 20.000 USD în doar trei săptămâni.
În timp ce ideea de a cheltui bani reali pe îmbrăcăminte care nu există fizic este derutantă pentru mulți, posesiunile virtuale generează vânzări reale în „metavers” – medii online în care oamenii se pot aduna, se pot plimba, pot întâlni prieteni și se pot juca.

Kimonourile lui Hiroto Kai includ piese rafinate de catifea albastră zdrobită, cu ornamente de dragon auriu. Foto: Reuters

Numele real al artistului digital și entuziast japonez Kai este Noah. Este un tânăr de 23 de ani care locuiește în New Hampshire, în Statele Unite. După ce a câștigat în cele trei săptămâni cât a câștigat într-un an la locul său de muncă în magazinul de muzică, a decis să devină designer cu normă întreagă.

În Decentraland, îmbrăcămintea pentru avatare – cunoscute sub numele de „articole de purtat” – poate fi cumpărată și vândută pe blockchain sub forma unui activ de criptomonedă numit token non-fungible (NFT).

NFT-urile au explodat în popularitate la începutul acestui an, pe măsură ce speculatorii și pasionații de criptomonede s-au adunat pentru a cumpăra noul tip de activ, care reprezintă deținerea de articole numai online, cum ar fi arta digitală, cărți de tranzacționare și terenuri în lumile online.

Trei look-uri din colecția „Biomimicry” realizată de compania de modă digitală Auroboros. Foto: Reuters

Activele de criptomonedă de nișă captează, de asemenea, atenția unora dintre cele mai mari companii de modă din lume dornice să se asocieze cu o nouă generație de jucători – deși majoritatea incursiunilor lor de până acum sunt destinate marketingului.

Louis Vuitton, deținut de LVMH, a lansat un joc metavers în care jucătorii pot colecta NFT-uri, iar Burberry a creat accesorii NFT de marcă pentru Blankos Block Party, un joc deținut de Mythical Games. Gucci a vândut îmbrăcăminte non-NFT pentru avatare în cadrul jocului Roblox.

„Avatarul tău te reprezintă”, a spus Imani McEwan, un model din Miami și pasionat de NFT. „Practic ceea ce porți este ceea ce te face să fii cine ești.”

Dimensiunea generală a pieței de articole purtabile NFT este dificil de stabilit. Numai în Decentraland, volumul vânzărilor purtabile a totalizat 750.000 USD în prima jumătate a anului 2021, în creștere față de 267.000 USD în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit NonFungible.com, un site web care urmărește piața NFT.

Unii susținători spun cumpărăturile în magazinele virtuale ar putea fi viitorul comerțului cu amănuntul.

Compania de adidași virtuali RTFKT vinde NFT-uri în ediție limitată reprezentând adidași care pot fi „purtați” în unele lumi virtuale sau pe rețelele sociale prin intermediul unui filtru Snapchat.

Un adidas virtual realizat de compania de modă digitală RTFKT. Foto: Reuters

„A decolat cu adevărat când a început Covid-19 și o mulțime de oameni au intrat mai mult pe internet”, a spus Steven Vasilev, cofondator și CEO al RTFKT.

Adidașii cu temă CryptoPunk, fabricați de RTFKT, au fost vânduți atât în formă fizică, cât și digitală, proprietarilor CryptoPunk. Foto: Reuters

Compania a înregistrat vânzări de 7 milioane de dolari SUA, adidași în ediție limitată vânzându-se la licitații pentru 10.000 USD până la 60.000 USD, a spus el. În timp ce majoritatea clienților au 20 și 30 de ani, unii au 15 ani.

NFT-urile RTFKT pot fi folosite și ca simbol pentru a obține o versiune fizică gratuită a pantofului, dar unul din 20 de clienți nu valorifică acel simbol.

#shopping virtual #NFT #bogatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.