Vitalik Buterin, omul din spatele Ethereum, pune la îndoială planurile miliardarilor tech pentru spaţiul crypto

Jack Dorsey şi Mark Zuckerberg au anunţat planuri mari pentru spaţiul crypto, însă unul dintre cei mai importanţi oameni din această piaţă consideră că acestea nu vor avea multă tracţiune, potrivit Bloomberg.

Vitalik Buterin este considerat omul de bază din echipa care s-a aflat în spatele proiectului Ethereum, cel mai utilizat blockchain din lume. El consideră că planul prin care Jack Dorsey, CEO al Square, vrea să înfiinţeze un business în zona finanţelor descentralizate bazându-se pe Bitcoin nu este unul cu mari şanse de succes.

Cea mai populară criptomonedă din lume nu are funcţionalităţile de care are nevoie proiectul lui Dorsey, a explicat Buterin într-un interviu cu publicaţia americană.

„Pe Ethereum există o funcţie care îţi permite efectiv să plasezi ETH sau active din blockchainul Ethereum în aceste contracte inteligente (în original: smart contracts), în aceste cutii închise, unde există reguli clare ce guvernează modul în care aceste active vor fi transferate. (…) Jack va fi nevoit să îşi creeze propriul sistem care să funcţioneze după aceste reguli”, a explicat Buterin.

Totodată, Buterin este sceptic şi faţă de ideea lui Mark Zuckerberg de a transforma Facebook într-o aşa-numită „companie metavers”. Aici, termenul metavers se referă la o lumă virtuală unde oamenii interacţionează prin avatare şi utilizează active digitale, funcţionând prin intermediul realităţii augmentate.

Este clar că Zuckerberg încearcă să anticipeze următoarea etapă din evoluţia internetului „înainte ca restul lumii să meargă într-o direcţie diferită şi să lase Facebook în urmă”, a spus Buterin.

El a mai adus în discuţie şi faptul că Zuckerberg a fost implicat şi în proiectul de criptomonedă al Facebook cunoscut iniţial drept Libra şi redenumit ulterior ca Diem. Acest proiect a fost extrem de criticat, atât în spaţiul crypto, cât şi de reglementatori.

Există „foarte multă neîncredere” legată de Facebook, a observat Buterin, care spune că acesta este unul dintre factorii care ar putea transforma într-un eşec planul lui Zuckerberg de a-şi construi propria platformă. Totodată, el a recomandat ca fondatorul Facebook să utilizeze o platformă blockchain deja existentă pentru acest proiect.

Tehnologia blockchain şi spaţiul crypto în general au cunoscut o creştere rapidă în ultimul deceniu, iar multe dintre conceptele care au apărut se recomandă drept challengeri pentru giganţii din finanţe, tehnologie, şi nu numai.

Marile corporaţii ale lumii caută moduri de a utiliza tehnologia blockchain pentru a nu rămâne în urmă, iar printre acestea se numără Facebook, Twitter, JPMorgan Chase şi Goldman Sachs.

Cu toate acestea, giganţilor le este greu de multe ori să ţină pasul cu micii jucători care se nasc în această piaţă, întrucât ei nu au agilitatea unui startup.

Vitalik Buterin consideră că tehnologia blockchain reprezintă o ameninţare majoră pentru platforme precum Facebook şi Twitter şi are încredere în faptul că unele dintre marile companii vor pierde lupta cu startup-urile.

Tânărul Buterin are în continuare planuri ambiţioase pentru reţeaua Ethereum. Întrebat de Bloomberg unde se vede în zece ani, el a spus că speră să „gestioneze metaversul”.

#Vitalik Buterin #etherum #planuri #criptomonede #bitcoin #facebook #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație