Circa două ore de discuții. Solicitările Maiei Sandu către președintele Poloniei și subiectele abordate de oficiali

Republica Moldova contează pe sprijinul Poloniei în procesul de integrare a țării noastre în Uniunea Europeană. Cu o asemenea declarație a venit astăzi președinta țării, Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă, susținută după întrevederea cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, aflat într-o vizită de lucru în țara noastră, scrie Realitatea.md.

„Apreciem susținerea fermă a Poloniei pentru aspirațiile europene ale țării noastre și eforturile făcute de Varșovia pentru a include Republica Moldova în programele de asistență europeană. Contăm pe sprijinul Varșoviei pentru a avansa cooperarea în cadrul Parteneriatului Estic în contextul agendei post-2020. Ne dorim o apropiere mai mare dintre Bruxelles și alte capitale europene cu țările Parteneriatului Estic, în special Moldova, Georgia și Ucraina, țări asociate cu aspirații de integrare în UE. Solidaritatea de care dă dovadă Polonia pe parcursul ultimului deceniu de la lansarea Parteneriatului Estic, indiferent de evoluțiile de la Chișinău, este un simbol puternic de prietenie și deschidere pentru țara noastră”, a spus Maia Sandu.

Totodată, președinta a menționat că, își dorește ca Moldova să participe și în alte inițiative regionale importante ce pot consolida securitatea și stabilitatea în regiunea noastră, la frontierele Uniunii Europene. Una dintre acestea este Inițiativa Celor Trei Mări, o platformă regională ce își propune consolidarea conexiunilor de infrastructură și a potențialului economic al țărilor din regiunea cuprinsă între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică.

„Am discutat astăzi oportunitatea participării Republicii Moldova în această Inițiativă, care ne va permite să ne integrăm mai mult în rețelele de infrastructură europene. Experiența de dezvoltare a Republicii Polone este deosebit de utilă pentru țara noastră. Dorim să învățăm din bunele practici ale Poloniei în domeniul dezvoltării regionale și agriculturii, administrării fiscale și digitalizării serviciilor publice. Am discutat astăzi despre posibile proiecte concrete de colaborare în aceste domenii. Avem un bun potențial de colaborare în domeniul modernizării agriculturii, dar și de consolidare a schimburilor de bune practici dintre autoritățile publice locale din Republica Moldova și Polonia. Sunt sigură că, având un Guvern stabil, care se bucură de sprijinul cetățenilor, vom putea valorifica pe deplin aceste oportunități”, și-a exprimat convingerea șefa statului.

Maia Sandu a mulțumit Poloniei pentru includerea țării noastre în lista statelor recipiente de asistență de dezvoltare prin platforma Polish Aid și prin intermediul Fundației Solidarity Fund din Polonia în Republica Moldova, care realizează multe proiecte și activități în domeniul dezvoltării locale și agriculturii.

Precizăm că, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a sosit astăzi în Republica Moldova și urmează mâine să ia parte la parada militară dedicată celor 30 de ani de la obținerea Independenții. La eveniment sunt așteptați și președinții României Klaus Iohannis, și cel al Ucrainei, Vladimir Zelenski.

Amintim că, anterior și Maia Sandu a efectuat o vizită în Polonia, unde s-a întâlnit cu omologul ei, care acum îi este oaspete la Chișinău.

#Andrzej Duda #polonia #vizita #discutii #Republica Moldova #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Miliardarii ruși au încasat anul trecut sume record din dividende, într-un moment în care economia națională se confruntă cu o scădere accentuată a investițiilor și cu o criză a creditării. Potrivit Forbes, în 2024, cele mai mari companii din Rusia au transferat către cei mai bogați 50 de oameni de afaceri aproape 1,77 trilioane de ruble – cea mai mare sumă din istorie. Pentru comparație, în anii 2022 și 2023 această cifră nu a depășit 1,4 trilioane.

Cei mai mari beneficiari au fost Aleksei Mordașov, proprietarul Severstal, care a obținut 201,8 miliarde de ruble, urmat de Vagit Alekperov, co-proprietar Lukoil, cu 201 miliarde, și Vladimir Lisin, care a revenit în topul miliardarilor cu 152 de miliarde încasate, în mare parte de la NLMK. Pe următoarele locuri se situează Leonid Mikelson, cu peste 104 miliarde de ruble, și Alișer Usmanov, cu 96,2 miliarde.

În același timp, în timp ce marii acționari scoteau masiv bani din firme, peste 50 de companii din Rusia au decis să nu plătească dividende în 2024, pentru a păstra lichidități și a susține operațiunile. Totuși, această abordare prudentă nu a fost împărtășită de miliardari, care au preferat să extragă profiturile, fără a constitui rezerve de criză.

Situația îngrijorează chiar și Uniunea Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia, care avertizează că economia dă semne de recesiune. Dobânzile ridicate, impuse de Banca Centrală, au crescut costul finanțării, iar multe companii sunt la limita insolvenței. Economia civilă, deja afectată de sancțiuni, riscă o „aterizare dură”, spun reprezentanții mediului de afaceri.

Directorul general al Severstal a menționat că, în contextul actual, grupul ia în calcul inclusiv oprirea unor fluxuri de producție, în timp ce alți investitori acuză o „supraîncălzire negativă” a economiei – adică o scădere drastică a cererii și o paralizie a inițiativei economice. În acest timp, marii acționari preferă să încaseze, în loc să susțină companiile care i-au îmbogățit.