Cu ușile închise și fără acces pentru presă, deputații aprobă noi numiri la Curtea Supremă de Justiție

Judecătoarea Tamara Chișca-Doneva, care a făcut parte din completul de judecători ce a luat decizia finală în cazul „Gemenii” și a dus la obligarea statului de către CtEDO să achite prejudicii de până la 3,6 mln. de euro, ar putea fi unul dintre următorii vicepreședinți la CSJ. Un raport pozitiv în acest sens a fost aprobat astăzi, 3 martie, în cadrul ședinței Comisiei juridică, numiri şi imunități, care a avut loc cu ușile închise.

Deputatul Fracțiunii PAS, Blocul ACUM, Sergiu Litvinenco, și-a exprimat speranța că deputații din plenul Parlamentului nu vor vota pentru numirea Tamarei Chișca-Doneva la funcția de vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție.

„Teoretic, plenul Parlamentului poare respinge numirea doamnei în calitate de vicepreședintă la CSJ, însă după cum se vede, majoritatea Șor-Dodon este beton. Când te uiți cum funcționează această majoritate și ce decizii iau, îți dai seama că dizolvarea parlamentului este iminentă”, a declarat Litvinenco.

Realitatea.md precizează că Tamara Chișca-Doneva este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție din 2003. În prezent, ea deține interimatul funcției de preşedinte al Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie.

Și deputatul Pltaformei DA, Dinu Plângău și-a expus dezacordul cu privire la modul în care a fost organizată ședința Comisiei juridică, numiri şi imunități.

De asemenea, judecătorii Nadejda Toma și Ghenadie Plămădeală au primit undă verde pentru a fi înaintați în fața plenului pentru funcțiile de vicepreședinte(Nadejda Toma) și judecător(Ghenadie Plămădeală) la CSJ.

Totodată, numirea lui Nicolae Șova și Anatolie Minciună rămâne la latitudinea plenului în contextul în care comisia parlamentară nu au găsit un numitor commun.

#CSJ #Tamara Chisca-Doneva #CtEDO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România pierde teren pe piața motorinei din Republica Moldova, dar rămâne principala sursă de aprovizionare. În prima jumătate a anului 2026, ponderea motorinei importate din România a coborât la 53,7%, față de 76,4% înregistrat la sfârșitul anului 2025.

În perioada ianuarie–iunie 2026, Republica Moldova a importat 325 023 de tone de motorină. România a rămas principalul furnizor, însă importurile din alte țări au crescut ca pondere. Turcia și Bulgaria au ajuns fiecare la 15,2% din importurile de motorină. Alte cantități au fost aduse din Egipt – 7,6%, Arabia Saudită – 4,4%, Israel – 1%, Serbia – 1%, Azerbaidjan – 0,8%, Bahrain – 0,6%, iar alte state au asigurat 0,5%.

În 2025, situația era diferită. Din totalul de 737 560 de tone de motorină importate pe parcursul anului, România asigura 76,4%, Turcia – 10,4%, Bulgaria – 4,6%, Emiratele Arabe Unite – 3,6%, Arabia Saudită – 1,6%, India – 1,4% și Azerbaidjan – 0,8%.

Astfel, înt jumătate de an, ponderea României în importurile de motorină a scăzut cu 22,7 puncte procentuale.

ANRE menționează în raportul pentru prima jumătate a anului 2026 că diversificarea surselor de import a fost influențată atât de închiderea unor rafinării din regiune, cât și de necesitatea identificării unor surse alternative de aprovizionare, în contextul perturbărilor survenite pe piețele petroliere internaționale odată cu declanșarea conflictului din Golful Persic.