Cu ușile închise și fără acces pentru presă, deputații aprobă noi numiri la Curtea Supremă de Justiție

03 Mart. 2021, 12:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
03 Mart. 2021, 12:42 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Judecătoarea Tamara Chișca-Doneva, care a făcut parte din completul de judecători ce a luat decizia finală în cazul „Gemenii” și a dus la obligarea statului de către CtEDO să achite prejudicii de până la 3,6 mln. de euro, ar putea fi unul dintre următorii vicepreședinți la CSJ. Un raport pozitiv în acest sens a fost aprobat astăzi, 3 martie, în cadrul ședinței Comisiei juridică, numiri şi imunități, care a avut loc cu ușile închise.

Deputatul Fracțiunii PAS, Blocul ACUM, Sergiu Litvinenco, și-a exprimat speranța că deputații din plenul Parlamentului nu vor vota pentru numirea Tamarei Chișca-Doneva la funcția de vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție.

„Teoretic, plenul Parlamentului poare respinge numirea doamnei în calitate de vicepreședintă la CSJ, însă după cum se vede, majoritatea Șor-Dodon este beton. Când te uiți cum funcționează această majoritate și ce decizii iau, îți dai seama că dizolvarea parlamentului este iminentă”, a declarat Litvinenco.

Realitatea.md precizează că Tamara Chișca-Doneva este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție din 2003. În prezent, ea deține interimatul funcției de preşedinte al Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie.

Și deputatul Pltaformei DA, Dinu Plângău și-a expus dezacordul cu privire la modul în care a fost organizată ședința Comisiei juridică, numiri şi imunități.

De asemenea, judecătorii Nadejda Toma și Ghenadie Plămădeală au primit undă verde pentru a fi înaintați în fața plenului pentru funcțiile de vicepreședinte(Nadejda Toma) și judecător(Ghenadie Plămădeală) la CSJ.

Totodată, numirea lui Nicolae Șova și Anatolie Minciună rămâne la latitudinea plenului în contextul în care comisia parlamentară nu au găsit un numitor commun.

26 Iul. 2026, 09:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Iul. 2026, 09:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Gigantul internațional al băuturilor alcoolice Bacardi a început producția locală a vermutului Martini Bianco și a aperitivului Martini Fiero în Rusia, extinzându-și astfel operațiunile pe piața rusă, în pofida faptului că în 2022 condamnase public invazia Ucrainei și anunțase suspendarea exporturilor și investițiilor.

Potrivit unei investigații publicate de The Insider, primele loturi au fost produse de compania rusă Alvisa, partenerul Bacardi în Rusia, la crama „Château Alvisa” din satul Cinar, Republica Daghestan. Informațiile sunt confirmate de documentele depuse la autoritatea rusă pentru controlul pieței alcoolului.

Compania intenționează să producă anual aproximativ 10 milioane de litri de vermut destinați exclusiv pieței ruse. Până acum, produsele Martini comercializate în Rusia erau importate din Argentina.

Investigația arată că Alvisa este controlată de familia lui Zaur Askenderov, președintele Adunării Populare din Daghestan, politician despre care publicația susține că sprijină armata rusă implicată în războiul din Ucraina și care a deschis în 2023 un centru de instruire pentru operatori de drone FPV.

Aceasta nu este prima facilitate de producție Bacardi din Rusia. Din 2023, băutura pe bază de rom Bacardi Oakheart și ginul Bosford sunt îmbuteliate la Distileria Tula 1911. În 2025, pachetul majoritar al acestei fabrici a fost preluat de compania de stat Rosspirtprom, despre care The Insider afirmă că este controlată de cercuri apropiate oligarhului Arkadi Rotenberg, un apropiat al președintelui Vladimir Putin.

În martie 2022, Bacardi a condamnat public invazia rusă în Ucraina și a anunțat oprirea exporturilor și investițiilor în Rusia. Ulterior însă, compania a eliminat din comunicatul oficial referirea la suspendarea exporturilor.

În practică, subsidiara rusă Bacardi Rus și-a continuat activitatea și și-a majorat semnificativ afacerile. Veniturile companiei au crescut cu 71%, de la 30 de miliarde de ruble în 2021 la 51,5 miliarde de ruble în 2025, în timp ce cheltuielile comerciale au depășit 11 miliarde de ruble.

Potrivit investigației, unul dintre motivele localizării producției îl reprezintă majorarea taxelor vamale pentru alcoolul importat. Din august 2024, Rusia aplică o taxă minimă de 2 dolari pe litru pentru vinurile și vermuturile provenite din state considerate „neprietenoase”, la care se adaugă TVA de 20%. Prin îmbutelierea locală, producătorii evită aceste costuri și beneficiază de facilități fiscale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!