INFOGRAFIC: Care este structura Sistemului Financiar în Republica Moldova

Activitatea sistemului financiar din Republica Moldova este coordonat de două instituții: Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare.

Sistemul financiar reprezintă un set de instituții care facilitează circulația pe piețele financiare a instrumentelor financiare. Altfel spus, sistemul financiar intermediază circulația banilor de la cei care acumulează economii (creditori) către cei care fac cheltuieli (debitori) pentru realizarea unor proiecte și pentru aceasta sunt gata să achite un anumit preț.

Și tu ești parte a sistemului financiar

De cele mai multe ori, interacționăm cu sistemul financiar fără să ne dăm seama, atunci când achităm factura la telefon, schimbăm valută sau utilizăm cardul bancar. Dacă aceste operațiuni sunt relativ simple, atunci concepte precum inflația, dobânda, creditul, piața de capital și altele ne pot crea dificultăți. Înțelegerea sistemului financiar este foarte importantă pentru a putea lua decizii înțelepte care să sporească calitatea vieții noastre de zi cu zi. În același timp, ca și consumatori de servicii financiare suntem diferiți. Printre noi există persoane vulnerabile, cum ar fi persoanele cu venituri reduse, cele cu dizabilități, unele minorități etnice, familiile monoparentale, vârstnicii, etc.. De aceea, sistemul financiar tinde spre incluziunea tuturor, oferind produse conform necesităților fiecăruia.

Instituții financiare

Circulația banilor este facilitată de anumite instituții cum ar fi băncile, organizațiile de creditare nebancară, asociațiile de economii și împrumut și alte entități specializate. Deoarece este vorba despre banii cetățenilor săi, statul impune standarde stricte de activitate acestor instituții. În Moldova standardele sunt stabilite de Banca Națională a Moldovei și de Comisia Națională a Pieței Financiare. Totodată, alte instituții de stat au un rol specific în cadrul sistemului financiar, cum ar fi prevenirea și combaterea spălării banilor sau protecția consumatorilor de servicii financiare.

Piețe financiare

Atunci când vrem să cumpărăm anumite bunuri mergem la piață, locul în care își dau întâlnire vânzătorii și cumpărătorii pentru a se înțelege asupra prețului. Tot așa este și în cazul banilor – furnizorii și solicitanții de fonduri se întâlnesc pe piața financiară pentru a cumpăra și a vinde produse și servicii financiare. O astfel de piață poate apărea sub diferite forme, în funcție de instrumentele care se tranzacționează. Spre exemplu, pe piața bancară se vând și se cumpără produse ale băncilor sub formă de credite sau depozite, pe piața valutară valute (euro, dolari, ruble, etc.), iar pe cea de capital – acțiuni ale companiilor sau valori mobiliare de stat.

Instrumente financiare

Instrumentele financiare sunt niște produse care au drept scop stabilirea unor reguli în relațiile dintre participați. Relațiile pot fi de mai multe tipuri (de economisire, investire, creditare, asigurare, etc.) însă toate au la bază resurse financiare și aceleași concepte general acceptate. Pentru sistemul financiar național cele mai frecvente instrumente sunt cele caracteristice pieței bancare, însă există și altele care devin din ce în ce mai utilizate. Astfel, pe lângă produse clasice cum ar fi depozitele și creditele bancare mai sunt și împrumuturi nebancare sau depuneri de economii. De asemenea, leasingul financiar sau ipoteca devin produse obișnuite, iar asigurările tind să se extindă mai mult decât cele auto. În cele din urmă, pentru piața de capital sunt caracteristice instrumente precum acțiuni ale unor companii care pot fi cumpărate sau vândute prin intermediul bursei.

Actorii sistemului financiar național:

Banca Națională a Moldovei
Comisia Națională a Pieței Financiare
Bănci licențiate
Organizații de creditare nebancară
Asociații de economii și împrumut
Companii de asigurări
Bursa de Valori a Moldovei
Depozitarul Central Unic

În cadrul unui proiect finanțat de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare, Banca Națională a prezentat un infografic ce descifrează structura sistemului financiar în Republica Moldova:

#Sistem Financiar #Comisia națională a Pieței Financiare #CNPF #Banca Națională #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.