INFOGRAFIC: Care este structura Sistemului Financiar în Republica Moldova

Activitatea sistemului financiar din Republica Moldova este coordonat de două instituții: Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare.

Sistemul financiar reprezintă un set de instituții care facilitează circulația pe piețele financiare a instrumentelor financiare. Altfel spus, sistemul financiar intermediază circulația banilor de la cei care acumulează economii (creditori) către cei care fac cheltuieli (debitori) pentru realizarea unor proiecte și pentru aceasta sunt gata să achite un anumit preț.

Și tu ești parte a sistemului financiar

De cele mai multe ori, interacționăm cu sistemul financiar fără să ne dăm seama, atunci când achităm factura la telefon, schimbăm valută sau utilizăm cardul bancar. Dacă aceste operațiuni sunt relativ simple, atunci concepte precum inflația, dobânda, creditul, piața de capital și altele ne pot crea dificultăți. Înțelegerea sistemului financiar este foarte importantă pentru a putea lua decizii înțelepte care să sporească calitatea vieții noastre de zi cu zi. În același timp, ca și consumatori de servicii financiare suntem diferiți. Printre noi există persoane vulnerabile, cum ar fi persoanele cu venituri reduse, cele cu dizabilități, unele minorități etnice, familiile monoparentale, vârstnicii, etc.. De aceea, sistemul financiar tinde spre incluziunea tuturor, oferind produse conform necesităților fiecăruia.

Instituții financiare

Circulația banilor este facilitată de anumite instituții cum ar fi băncile, organizațiile de creditare nebancară, asociațiile de economii și împrumut și alte entități specializate. Deoarece este vorba despre banii cetățenilor săi, statul impune standarde stricte de activitate acestor instituții. În Moldova standardele sunt stabilite de Banca Națională a Moldovei și de Comisia Națională a Pieței Financiare. Totodată, alte instituții de stat au un rol specific în cadrul sistemului financiar, cum ar fi prevenirea și combaterea spălării banilor sau protecția consumatorilor de servicii financiare.

Piețe financiare

Atunci când vrem să cumpărăm anumite bunuri mergem la piață, locul în care își dau întâlnire vânzătorii și cumpărătorii pentru a se înțelege asupra prețului. Tot așa este și în cazul banilor – furnizorii și solicitanții de fonduri se întâlnesc pe piața financiară pentru a cumpăra și a vinde produse și servicii financiare. O astfel de piață poate apărea sub diferite forme, în funcție de instrumentele care se tranzacționează. Spre exemplu, pe piața bancară se vând și se cumpără produse ale băncilor sub formă de credite sau depozite, pe piața valutară valute (euro, dolari, ruble, etc.), iar pe cea de capital – acțiuni ale companiilor sau valori mobiliare de stat.

Instrumente financiare

Instrumentele financiare sunt niște produse care au drept scop stabilirea unor reguli în relațiile dintre participați. Relațiile pot fi de mai multe tipuri (de economisire, investire, creditare, asigurare, etc.) însă toate au la bază resurse financiare și aceleași concepte general acceptate. Pentru sistemul financiar național cele mai frecvente instrumente sunt cele caracteristice pieței bancare, însă există și altele care devin din ce în ce mai utilizate. Astfel, pe lângă produse clasice cum ar fi depozitele și creditele bancare mai sunt și împrumuturi nebancare sau depuneri de economii. De asemenea, leasingul financiar sau ipoteca devin produse obișnuite, iar asigurările tind să se extindă mai mult decât cele auto. În cele din urmă, pentru piața de capital sunt caracteristice instrumente precum acțiuni ale unor companii care pot fi cumpărate sau vândute prin intermediul bursei.

Actorii sistemului financiar național:

Banca Națională a Moldovei
Comisia Națională a Pieței Financiare
Bănci licențiate
Organizații de creditare nebancară
Asociații de economii și împrumut
Companii de asigurări
Bursa de Valori a Moldovei
Depozitarul Central Unic

În cadrul unui proiect finanțat de către Ambasada Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare, Banca Națională a prezentat un infografic ce descifrează structura sistemului financiar în Republica Moldova:

#Sistem Financiar #Comisia națională a Pieței Financiare #CNPF #Banca Națională #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică ungară MOL a anunţat că a contactat Guvernul de la Budapesta pentru a iniţia punerea în circulaţie a rezervelor strategice de ţiţei, în contextul incertitudinilor legate de reluarea livrărilor din Est.

„Dacă livrările din Est nu se vor relua în următoarele zile, va fi necesar ca, într-o primă fază, Ungaria să pună în circulaţie aproximativ 250.000 de tone de ţiţei din rezervele strategice”, se arată în comunicatul companiei.

Pentru a acoperi eventualul deficit, rafinăriile vor fi alimentate şi cu ţiţei transportat pe mare. Primele livrări ar urma să ajungă la începutul lunii martie în portul croat Omisalj, urmând ca petrolul să ajungă la rafinării în termen de cinci până la 12 zile.

Un purtător de cuvânt al Comisia Europeană a confirmat că Uniunea Europeană este în contact strâns cu Ungaria, Slovacia şi Croaţia, după ce, în 27 ianuarie, un atac rusesc asupra conductei Drujba din Ucraina a întrerupt livrările de petrol rusesc către Europa de Est.

Ungaria şi Slovacia depind în continuare de petrolul şi gazele ruseşti şi au respins iniţiativele UE de a elimina aceste importuri, în cadrul eforturilor Bruxelles-ului de a reduce veniturile din energie care finanţează războiul Rusiei în Ucraina.

Potrivit agenţiei EFE, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a cerut duminică autorităţilor croate, printr-o postare pe reţeaua X, să permită transportul de petrol rusesc către Ungaria şi Slovacia prin oleoductul Adria, de la terminalul maritim Omisalj, invocând blocarea transportului prin Drujba.

„Solicităm Croaţiei să permită transportul de petrol rusesc Ungariei şi Slovaciei prin oleoductul Adria, deoarece exceptarea noastră de la sancţiuni ne permite să importăm petrol rusesc pe mare dacă se întrerupe furnizarea prin oleoducte”, a argumentat oficialul ungar.

De cealaltă parte, ministrul croat al Economiei, Davor Filipović, a declarat luni că Zagreb este dispus să sprijine aprovizionarea Ungariei şi Slovaciei, însă fără a justifica importul de petrol rusesc.

„Suntem dispuşi să îi ajutăm să rezolve această gravă întrerupere, în conformitate cu legislaţia UE şi reglementările OFAC. Nimeni nu trebuie să rămână fără combustibili”, a afirmat acesta, adăugând că oleoductul Adria este pregătit, dar că nu există motive tehnice pentru ca un stat membru al UE să rămână dependent de petrolul rusesc.