ODIMM: 11 Incubatoare de Afaceri din Moldova au fost susținute de stat în perioada pandemică a anului 2020

În perioada pandemică din anul 2020, 11 Incubatoare de Afaceri (IA) din Moldova au primit 2,2 mln lei din partea statului, pentru consolidarea capacităților companiilor incubate și redresarea situației economice din regiunile țării. În acest context, pentru 161 de companii, rezidente în perioada respecivă, au fost alocate subvenții pentru plata chiriei. De asemenea, au fost create și dotate cu echipament tehnic.

„Au fost create și dotate cu echipament tehnic, de calcul și soft-uri – 9 acceleratoare de Afaceri, un FabLab (în cadrul IA Soroca) și un SoftLab (IA Sângerei). Opt incubatoare de Afaceri au elaborat sau actualizat paginile web în scopul promovării activității instituției și a rezidenților acestora. Totodată, pe parcursul anului trecut, au fost organizate 65 de sesiuni de informare, webinare tematice, ore de mentorat, unde au fost antrenați circa 1300 de antreprenori din regiuni”, informează reprezentanții ODIMM.

Potrivit informațiilor, acțiunile au fost realizate prin intermediul Instrumentului de susținere pentru dezvoltarea Rețelei Incubatoarelor de Afaceri, implementat de ODIMM cu susținerea Ministerului Economiei.

„ODIMM încurajează dezvoltarea infrastructurii de suport antreprenorial în regiuni, iar Rețeaua Incubatoarelor de Afaceri reprezintă o importantă platformă de susținere a dezvoltării economice regionale. Ne bucură faptul că IA în perioada pandemică demonstrează eficacitate și oferă suport IMM-urilor din mediul rural, afectate de criză. Sunt ferm convinsă că toate aceste demersuri vor asigura pe viitor competitivitatea întreprinderilor pentru a depăși starea de criză și a preveni eșecul în afaceri”, a menționat Iulia Costin, director general ODIMM, în cadrul ședintei Consiliului Consultativ al Rețelei Incubatoarelor de Afaceri din Moldova (RIAM).

În cadrul evenimentului, au fost prezentate și rezultatele activității celor unsprezece IA pe parcursul primului semestru al anului curent. Astfel, în primele șase luni, administratorii incubatoarelor de afaceri au oferit 2060 de consultații rezidenților incubatoarelor și antreprenorilor din regiune.

Totodată, prin intermediul unui comunicat, membrii ODIMM precizează că, în cele unsprezece IA, membre ale RIAM, rata de ocupare a spațiilor este de 93%.

„Actualmente aici își desfășoară activitatea 258 de companii rezidente, dintre care 158 sunt start-up-uri, 148 sunt gestionate de tineri, altele 119 de companii fiind administrate de femei. În total au fost create 877 locuri de muncă, dintre care 389 pentru femei și 327 pentru tineri. Cifra totală de afaceri a companiilor rezidente este de circa 160 milioane lei”.

Reţeaua Incubatoarelor de Afaceri din Moldova a fost creată în anul 2013 de către ODIMM cu suportul Uniunii Europene. Membrii RIAM sunt Incubatoarele de Afaceri: Ștefan-Vodă, Dubăsari, Leova, Ceadâr-Lunga, Rezina, Nisporeni, Sângerei, Soroca, Cimișlia, Cahul și Călărași.

#incubatoare de afaceri #bani sustrasi #odimm #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova exportă înghețată pe piața Uniunii Europene, însă producătorul este nevoit să importe lapte praf din UE, deoarece laptele autohton nu trece certificarea europeană, a declarat președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spătari, în cadrul unei conferințe dedicate pregătirii economiei moldovenești pentru integrarea în piața unică europeană.

Potrivit deputatului, problema nu constă neapărat în lipsa legislației sau a standardelor, ci în modul în care acestea sunt respectate și aplicate în Republica Moldova.

„Avem o singură companie care exportă înghețată în Republica Moldova, dar nu poate utiliza laptele din Republica Moldova pentru producția înghețatei. Trebuie să importe lapte praf din Uniunea Europeană, pentru că laptele nostru, deși avem aceleași standarde, nu trece certificarea europeană”, a declarat Spătari.

Președintele Comisiei economie a atras atenția că între legislația națională și realitatea din teren există diferențe importante, iar autoritățile manifestă în continuare un nivel ridicat de toleranță față de nerespectarea anumitor standarde.

„Noi avem un cadru legal și standarde, dar avem și o toleranță destul de mare la implementarea acestor standarde. Cu alte cuvinte, în lege e una, în practică e alta”, a subliniat parlamentarul.

Spătari a avertizat că aplicarea mai strictă a standardelor europene ar putea crea dificultăți suplimentare pentru producătorii autohtoni de lapte, care ar trebui să investească în adaptarea proceselor de producție și în respectarea cerințelor de certificare.

„Dacă ANSA ar începe să implementeze mai dur standardele pe lapte, asta ar deveni o constrângere pentru producătorii de lapte”, a explicat deputatul.

În acest context, parlamentarul a propus identificarea sectoarelor economice care riscă să întâmpine probleme de competitivitate în procesul integrării europene. Una dintre soluții ar putea fi constituirea unei echipe specializate care să analizeze dificultățile concrete ale producătorilor și să propună măsuri de sprijin.