Viața de LUX pe care o avea Elizabeth Holmes, miliardară la 30 de ani și falimentată la 34. Ce spune primul martor

10 Sept. 2021, 17:04
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
10 Sept. 2021, 17:04 // Slider //  MD Bani

Când te îndrăgostești de vedete și titani ai societății, ai nevoie de bijuterii bune. Și fosta CEO a Theranos, Elizabeth Holmes, deținea unele dintre cele mai bune.

Așadar, când Holmes a taxat un produs de 2.000 de dolari de la un magazin de bijuterii către Theranos, nu a fost ieșit din comun. Cu excepția faptului că persoana care a gestionat finanțele la Theranos timp de peste un deceniu, So Han Spivey, a început să pună întrebări.

Spivey, care poartă și numele Danise Yam, a fost primul martor pe care guvernul l-a chemat miercuri în procesul de fraudă al lui Holmes. Potrivit unui dosar al instanței, avocații lui Holmes îi cer judecătorului să-l blocheze pe Spivey pentru a nu depune mărturie despre Holmes folosind fonduri corporative pentru achiziții extravagante.

Spivey a lucrat la Theranos din 2006 până în 2017. Într-un interviu cu procurorii federali din iulie, ea „și-a amintit că i-a cerut lui Holmes detalii despre o cumpărătură de 2.000 de dolari de la un magazin de bijuterii și de ce Theranos ar trebui să plătească pentru aceasta”, potrivit unui dosar în instanță.

Holmes a avut un salariu de șase cifre și o miză de proprietate în start-up-ul ei, Theranos, care a fost evaluat cu până la 4,5 miliarde de dolari. Detaliile stilului său de viață luxos și dacă averea și avantajele sale ca CEO sunt relevante pentru jurați a fost o bătălie controversată.

Odată ce a devenit miliardară pe hârtie, Holmes a fost adesea condus cu detalii de securitate grele. Foștii angajați își amintesc că, atunci când nu era condusă cu șofer, își conducea propria mașină – cel mai recent Range Rover.

Holmes își petrecea timpul în hoteluri de lux și se bazat pe mai mulți asistenți plătiți de Theranos pentru a-și desfășura cumpărăturile fastuoase, inclusiv: decorarea casei, bijuterii, haine și cumpărături.

Miercuri, fosta șefă a finanțelor a evidențiat o perioadă în 2009, când spune că compania s-a luptat să facă salarii pentru vânzători și că trebuie să „aleagă” pe cine să plătească. De asemenea, Spivey a mărturisit că au luat un împrumut susținut de Sunny Balwani, fost președinte Theranos și pentru o vreme iubitul lui Holmes.

În mai, judecătorul Edward Davila al Curții Districtuale din SUA a decis că va permite procurorilor să demonstreze că Holmes se bucura de un stil de viață comparabil cu alți CEO din Silicon Valley. El a temperat hotărârea prin interzicerea referințelor la anumite achiziții și mărci.

Amintim că în martie 2018, Comisia americană pentru Valori Mobiliare și Burse a pus oficial sub acuzare pentru fraudă atât compania Theranos, cât și pe Elizabeth Holmes. Tânăra antreprenoare demisionează din funcția de director general al companiei pe care o fondase. Nu are voie să mai conducă o companie listată la bursă până în 2028.

Saga Theranos s-a încheiat oficial în septembrie 2018, cu un e-mail către acționari în care era anunța închiderea companiei.

Elizabeth Holmes trebuie să răspundă acum în instanță pentru faptele de care este acuzată: a înșelat investitorii. Procesul a început la 31 august și ar putea dura cel puțin 13 săptămâni. Ea riscă 20 de ani de închisoare, plus despăgubiri de milioane de dolari.

Realitatea Live

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.