Expert economic: Problema noastră nu este numărul mare de pensionari, dar numărul inacceptabil de mic de lucrători

Expertul economic Veaceslav Ioniță consideră că majorarea pensiei minime în Republica Moldova și indexarea tuturor pensiilor de la 1 octombrie va pune o presiune mare asupra bugetului public național. Potrivit acestuia, prin aceste fapte guvernul vrea să rezolve două probleme fundamentale ale Republicii Moldova: să reducă decalajul dintre pensia medie și salariul mediu și decalajul și inechitatea în rândul pensionarilor, prin ajutorarea celor mai săraci. Pentru prima dată, în cei 30 de ani de independență, în Republica Moldova, pensia medie, în valori comparabile, va depăși maxima istorică din 1985. Chiar și așa, după indexare și majorarea a pensiei minime până la 2000 de lei, pensia medie va constitui 2520 de lei, sau aproape de două ori mai mică decât ar trebui să fie.

Expertul a afirmat că Republica Moldova avea, în momentul obținerii independenței, 1 milion 560 de mii de lucrători și aproape 580 de mii de pensionari. Trei lucrători la un pensionar. În astfel de condiții, statului îi era mult mai ușor să-și onoreze obligațiile față de cei învârstă. Apoi, timp de zece ani, numărul lucrătorilor s-a redus cu 800 de mii. Apoi, timp de 20 de ani, cu încă 100 de mii. Acum, toți acești 900 de mii de oameni se află peste hotare, iar numărul pensionarilor, pe toată această perioadă, a rămas relativ constant. A înregistrat o ușoară creștere după 2005, iar în prezent se înregistrează o ușoară scădere, legată de creșterea vârstei de pensionare. În prezent, spune expertul, avem 600 de mii de lucrători și 520 de mii de pensionari după limita de vârstă. Practic 1/1. Evident, sistemul moldovenesc de pensii nu poate rezista acestei presiuni, mai ales că sunt și alte categorii de beneficiari de ajutoare financiare din partea statului.

Potrivit economistului, în acest an, din cei aproape 26 de miliarde de lei, care se alocă pentru acordarea pensiilor, 15 miliarde de lei sunt colectați din cotizații sau contribuția celor care lucrează, iar 10,5 miliarde de lei se alocă din bugetul de stat. 4 din 10 lei bugetul de stat îi ia din alte domenii pentru întreținerea sistemului de pensionare.

„Republica Moldova este o țară cu 3 milioane de locuitori și doar 20% din populație este salarizată oficial și plătește cotizații. Problema noastră nu este numărul mare de pensionari, dar numărul inacceptabil de mic de lucrători, iar ca rezultat nu putem plăti celor în vârstă pensia pe care o merită”, a spus economistul.

Analistul economic a mai spus că pensia medie în Republica Moldova, conform Convenției Organizației Internaționale a Muncii, ar trebui să fie egală cu 40% din salariul mediu. O singură dată după independență, Republica Moldova a asigurat o pensie medie de 43% din salariu și a fost legată de salariile foarte mici care se plăteau. După aceasta, pensia medie a fost foarte mică. Nivelul minim a fost atins în anii 2000-2001, când pensia minimă era de două ori mai mică comparativ cu salariul. În acest an, s-a ajuns 23%, în condițiile în care în 2011 a fost aproape 29%.

„Ca să rezolvi problema pensionarilor trebuie să faci ca pensia medie să fie 40%, iar pentru asta noi trebuie să identificăm acum încă 25 de miliarde de lei. Nimeni nu are acești bani și nu vor fi în următorii zece ani. Din această cauză, Guvernul este nevoit permanent să identifice anumite resurse financiare să-i ajute măcar pe cei mai vulnerabili, dacă nu poate pe toți”, a spus analistul economic.

Veaceslav Ioniță a mai declarat că în Republica Moldova pensia scade odată cu anii. Dacă un moldovean, în anul în care se pensionează, are o pensie egală cu 40% din salariu, ulterior, anual, din cauza că salariile cresc mai repede decât se face indexarea pensiilor, ajunge să aibă o pensie mult mai mică comparativ cu salariul mediu. Astfel, la 10 ani de pensionare acesta ar avea aproape 26% din salariul mediu, iar la 13 ani – doar 20%.

„Atunci când Guvernul spune că dorește să indexeze pensia minimă, se rezolvă o inechitate legată de sistemul prost de indexare. În mod normal, indexarea pensiei ar trebui făcută după creșterea salarială. Doar că, în acest caz, fondul de asigurare cu pensii nu ar trebui să fie 27 de miliarde de lei, precum este în acest an, dar 50 de miliarde de lei. Noi acești bani nu-i avem”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai spus că întotdeauna pensia creștea mai mult decât inflația, dar mai puțin decât creșterea salarială. Astfel, pensionarii, în anii următori, trăiau puțin mai bine decât cu un an în urmă. Din 2017, de când s-a modificat sistemul de indexare, când se lua în considerare doar rata inflației, pensia nu a mai crescut, dar s-a menținut la nivelul anului 2017, lucru care nu a ajutat pensionarii și astfel au apărut plățile oferite ocazional, care au compensat problema și handicapul sistemului de pensionare.

Vorbind despre mecanismul noii guvernări de a majora cele mai mici pensii existente în Republica Moldova, economistul a spus că toți cei care au o pensie mai mică de 1850 de lei vor avea de câștigat mai mult decât cei care au o pensie mai mare de 1850. În opinia sa, mecanismul este foarte costisitor, dar el încearcă să-i scoată din sărăcie extremă pe cei care au o pensie la limita existenței.

Expertul a menționat că în ultimii 5 ani pensia minimă creștea cu circa 60 de lei pe an. În acest an, 2021, pensia minimă va fi de cel puțin 1700 – 1800 lei. Astfel, vom avea o creștere a pensiei minime de zece ori mai mare decât media din ultimii zece ani. De la 1 octombrie, în urma indexării și majorării pensiei minime, pensia medie în Republica Moldova va constitui nu mai puțin de 2520 de lei. Până la sfârșitul anului – 2600 de lei. În 2010 pensia medie era de 800 de lei, la începutul anului – 2068 de lei și de la 1 octombrie – estimativ 2520 de lei.

Potrivit economistului, din 1994 și până în prezent, aceasta este cea mai mare creștere în valori absolute. Recordul precedent a fost în 2020, când pensia a crescut cu 224 lei. În 2021 mărimea nominală a pensiei va crește cu cel puțin 450 lei. În mediu, veniturile pensionarilor vor crește cu cel puțin 22% în acest an. La cei cu pensii mari vor crește cu mai puțin de 6%. La cei cu pensii mici vor crește cu 40% și cu 50%. Recordul absolut de creștere în raport cu anul precedent a fost în 2001. Atunci pensia ajunsese la limita cea mai de jos. În anii 2000 – 2001 a fost înregistrată o creștere a pensiei de 61%. De la 86 de lei la 114. Al doilea record a fost în 2009, în ajun de electorală. A fost majorată pensia minimă cu 20%. Decei în toți acești 30 de ani am atestat 3 creștere deosebite de alte creșteri și toate legate de ciclul electoral. Două după alegeri, în 2001 și acum 2021 și una până la alegeri din 2009.

Veaceslav Ioniță afirmă că în valori comparative, în acest an pentru prima dată se va depăși maxima istorică din 1985, când pensionarii aveau o pensie medie – echivalentul a 2248 de lei astăzi. După, a urma o cădere dramatică timp de 15 ani. Astfel, calitatea vieții pensionarilor, timp de 15 ani, s-a înrăutățit de șase ori și a fost nevoie de 20 de ani ca să fie adusă pensia și nivelul de trai al pensionarilor la nivelul anului 1985.

#guvernare #opinii #majorare #Veaceslav Ioniță #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazului în Europa au crescut la cele mai mari niveluri din acest an, ca urmare a intensificării conflictului ruso-ucrainean, opririi livrărilor de gaz ale Gazprom către Austria și a vremii reci. Deși piața este bine aprovizionată cu gaz, echilibrul este fragil și orice știre negativă provoacă o creștere a prețurilor, spun experții din sector.

Prețul futures-ului pe Dutch TTF a ajuns joi la 48,8 euro/MWh (538 USD pentru 1000 mc), cel mai ridicat nivel din noiembrie 2023. De la sfârșitul sezonului de încălzire din martie, prețul a crescut cu mai mult de 1,5 ori.

Ultima creștere a început miercuri, când Ucraina a lovit teritoriul rus cu rachete britanice Storm Shadow. La sfârșitul zilei, prețul a crescut cu 2,5%, ajungând la 46,8 euro/MWh. Tot pe 21 noiembrie, ambasadele mai multor state occidentale din Kiev au fost închise, iar Statele Unite au avertizat despre posibilitatea unui atac aerian major în regiune.

În aceeași zi, forțele aeriene ucrainene au raportat că Rusia a folosit pentru prima dată o rachetă balistică intercontinentală capabilă să transporte încărcătura nucleară. Aceste evoluții au loc pe fondul schimbării doctrinei nucleare a Rusiei și în contextul permiterii de către SUA a loviturilor cu rachete americane de lungă distanță pe teritoriul rus.

Pe de altă parte, piața europeană rămâne bine aprovizionată cu GNL, iar livrările chiar au crescut, deoarece cererea din Asia rămâne scăzută, iar traderii sunt atrași de prețurile în creștere din ultimele săptămâni. În plus, depozitele sunt aproape pline, la aproximativ 90%, conform datelor Gas Infrastructure Europe.

Totuși, odată cu începutul sezonului de încălzire, săptămâna aceasta, ninsorile și vremea rece au afectat regiunile nordice ale Europei. „Echilibrul fragil al pieței înseamnă că factorii externi vor avea un impact semnificativ asupra prețurilor”, a declarat Torgrim Reitan, director financiar al companiei norvegiene Equinor.

Un alt factor de tensiune pe piață este situația livrărilor de gaz prin conductele din Rusia. Gazprom a încetat, începând cu 16 noiembrie, furnizarea de gaz către OMV, compania austriacă care refuzase să plătească pentru gazul livrat în ultimele luni, încercând să recupereze o sumă de 230 milioane de euro stabilită de un tribunal de arbitraj.

Deși Gazprom continuă să furnizeze gaz prin Ucraina către Europa la aceleași volume ca înainte de 16 noiembrie (42,4 milioane de mc pe zi), OMV nu poate să-l preia, dar are posibilitatea să cumpere gaz de la țările care primesc aceste livrări, cum ar fi Slovacia. OMV a asigurat că își satisface complet nevoile de consum din alte surse.

„Majoritatea clienților OMV sunt membri ai NATO, chiar dacă Austria rămâne nominal neutră”, a declarat Jon Trisi, editor al newsletter-ului investițional Fuller Treacy Money. „Strategia Rusiei de ‘iarnă lungă și rece’ este doar una dintre multe tactici pe care le încearcă în afacerea dincolo de Ucraina.”

Piața este, de asemenea, preocupată de faptul că din ianuarie tranzitul de gaz prin Ucraina se va opri, ceea ce va afecta mai mulți procente din importurile de gaz ale Uniunii Europene.