„Vrem să lucrăm” Călin Vieru, publică gânduri pe care le consideră importante în raport cu tot ce se întâmplă cu HoReCa

13 Sept. 2021, 12:51
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
13 Sept. 2021, 12:51 // Actual //  MD Bani

În contextul perioadei pandemice prin care trece țara noastră, antreprenorul Călin Vieru a considerat necesar să pună pe hârtie câteva gânduri importante în raport cu tot ce se întâmplă cu HoReCa.

Astfel, într-o postare publicată pe Facebook acesta a scris:

Vrem să lucrăm

„Acum, după suișurile și coborâșurile urâtei pandemii, vreau să vin cu câteva gânduri cărora nu li s-a acordat cuvenita atenție în perioada restricțiilor economice. Insist asupra lor deoarece mâine-poimâine ne va lovi un nou val pandemic, iar de acolo înainte noi restricții și, spre regret noi falimente pentru unii colegi de breaslă.

Încep de la faptul că, pe vremea restricțiilor, eu unul nu am fost foarte supărat pe statul RM, care știm bine, nu a mișcat un deget pentru soluționarea problemelor antreprenorilor, îndeosebi a celor din HoReCa. Mă ghidam după clișee vechi, un fel de coduri anarhice (liberale) , ceea ce însemna: pe cât mai puțin intervine statul în afacerea ta, pe atât mai  sănătoasă e afacerea. De ce un astfel de clișeu? Deoarece în decurs de 30 de ani statul a făcut tot posibilul ca să distrugă în noi spiritul antreprenorial, ne-a transformat în colectori de taxe și plătitori de impozite. Iar sintagma TVA trebuia să ne înlocuiască cuvântul mamă. Acesta, însă, e un subiect pentru altă discuție.

Revenind la ale noastre, mai bine zis la perioada restricțiilor absolute , eu unul mă consolam cu versurile parafrazate ale marelui poet: ,, Nu am Stat cu tine nimic,/ Eu nici măcar nu te urăsc/ Vei fi mare tu, eu voi fi mic…”. Majoritatea din noi doream din partea statului (guvernului)  un singur lucru: posibilitatea de a munci. ,,Vrem să lucrăm”, scandau manifestanții HoReCa în PMAN nu o singură dată. Erau și voci care făceau trimitere la statul German, Francez, SUA etc., unde guvernele acestora au susținut financiar mai multe domenii ale economiei și, în primul rând, domeniile scoase total din circuit.

După cum am mai spus, nu am fost adeptul injecțiilor monetare din partea statului RM în mediul antreprenorial, deoarece – fapt demonstrat de 30 de ani – statul dacă îți dă un ou, apoi îți ia un bou. Astfel, prin vorbă scrisă sau spusă, eu chemam la alte forme de ajutoare, cum ar fi: schimbarea politicii fiscale pe perioada pandemică și post-pandemică, revizuirea taxelor locale, acționarea instrumentelor administrative și altele.

Eram ferm convins că asta e calea cea dreaptă și unica posibilă. Totuși, undeva în adâncuri, mă tot rodea o întrebare deloc retorică: De unde și până unde statul de o seculară alcătuire capitalistă, devine peste noapte unul generos și foarte darnic în raport cu antreprenorii săi? O adevărată soră de caritate, Domnii mei. Însă, ceva nu se leagă în această ecuație. Știu încă din cursul de economie politică, încă de la ,,tătuca,” Marx, cât de greu și aproape imposibil se desparte capitalistul de banii săi. Am încercat să judec la rece și iată unde am ajuns: în vara anului 2020 guvernul RM scoate restricțiile și mediul de afaceri încet-încet se ridică. Noi cei de la HoReCa ne ciocnim de un foarte ciudat fenomen: nu reușim să adunăm echipa la muncă. Mai exact, din întreg corpul de angajați s-au prezentat abia dacă jumătate. Am dat telefoane concurenților noștri din oraș și din raioane, la ei situația era și mai gravă. Zilele trecute, partenerul meu tot ofta că de 3 luni stă cu masa pusă. Adică, deține un local- poziție ultra centrală, renovare- design ultimul răcnet, dotare tehnică- utilaje de ultimă generație, și nu poate porni antrepriza pe motivul deficitului de cadre. Atunci pornisem propria investigație. Am dat telefoane lui Ionică – barman, bucătarului Petrică, Ioanei ospătăriță și doamnei Ionescu contabil. Aflu îndată că toți ei sunt deja angajați în diferite societăți IT. ,,Pe ce motiv? Lefuri mai mari? Vacanțe mai lungi? Pachet social?”. „Nu… Și atunci care este motivul? De ce ați plecat?”. Răspuns: ,,Cât a stat HoReCa fără lucru și ceea ce e mai important, fără perspectivă, în IT am găsit stabilitate și remunerare. Că-i frig, că-i cald, plouă sau ninge, protest sau revoluție banii intră pe card. Iar HoReCa, se zvonește că în toamnă din nou va fi închisă… Și atunci a devenit totul clar. Marele state capitaliste, alocând lefuri și susținere întregului corp HoReCa, nu au făcut-o din spirit caritabil sau din filantropie, ci au făcut-o pentru: 1) a păstra încorporate aceste ramuri pe timp de pandemie; 2) a stăvili migrația din ramurile conservate spre cele active; 3) a menține echilibrul pieței; iar de aici, cel mai important 4)  revenirea la Status Quo-ul ante.

Ceea ce ține de RM, viitorul ei cred eu, stă în turismul receptor și ramurile conexe, iar asul nostru din mânecă este bine cunoscutul ,, Drum al vinului,” – o abordare inedită, originală și departe de a fi copiată. IT-ul este important, desigur. E pe val, e la modă, cu o singură obiecție: nu este atât de organic cum ar fi proiectul național ,,Drumul vinului,”. Dar acesta, iarăși  este un subiect pentru o altă discuție, desigur. Iată de ce pe final, vin cu o tristă constatare și anume: statul RM are deja un mare păcat, știind bine – migrarea în masă a cetățenilor săi peste hotare. Acum RM, stă în fața celui de al doilea păcat- migrarea slujbașilor din ramurile blocate de pandemie (în cazul repetat al nesusținerilor) spre cele „încă” active. Și ca final dispariția în masă a unor sectoare, cum ar fi HoReCa de pe piața noastră. Ultimul în perspectivă ar fi colacul salvator pentru RM.”

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală