Katarína MATHERNOVÁ: Primele măsuri din cadrul Planului de Redresare Economică se vor materializa în scurt timp

Oficialii europeni doamna Katarína MATHERNOVÁ, Director General-adjunct pentru Politica de Vecinătate și Negocierile de Extindere a Comisiei Europene și domnul Michael SIEBERT, Director general pentru Rusia, Parteneriatul Estic, Asia Centrală, Cooperare Regională și OSCE din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă se află într-o vizită oficială în Republica Moldova. Oficialii au avut mai multe întrevederi în cadrul cărora au discutat despre relațiile UE-Moldova și perspectivele de dezvoltare ulterioară a acestora în cadrul Acordului de Asociere UE – Republica Moldova și al Zonei de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare.

Astfel, în perioada 13 – 15 septembrie, cei doi reprezentanți ai UE au avut discuții cu Președintele Republicii Moldova Maia Sandu, precum și cu Președintele Parlamentului, Prim-ministrul, și cu reprezentanții cheie ai Guvernului Republicii Moldova, ai instituțiilor financiare internaționale și ai societății civile.

În cadrul întrevederilor, părțile au vorbit despre prioritățile agendei de reforme a noului Guvern al Republicii Moldova, în special, în domeniul reformei justiției, precum și pregătirile pentru Summit-ul Parteneriatului Estic ce va avea loc la sfârșitul anului curent, și soluționarea conflictului transnistrean. Totodată, oficialii au abordat aspecte ce țin de asistența UE oferită în sprijinul reformelor, precum și Planul de Redresare Economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 milioane de euro suport din partea Uniunii Europene pentru următorii 3 ani, care a fost lansat în luna iunie.

„Rezultatele recentelor alegeri în Republica Moldova au deschis o perspectivă pozitivă pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor UE- Republica Moldova. Țara a revenit pe calea reformelor atât de necesare, în special în sectorul justiției și în combaterea corupției”, a declarat dl Siebert în cadrul unei conferințe de presă.

De asemenea, dumnealui a salutat programul Guvernului, obiectivul căruia este de a apropia Republica Moldova de UE și a reafirmat angajamentul UE de consolidare a asocierii politice și integrării economice a Republicii Moldova. Totodată, dl Siebert si-a exprimat așteptarea unei implicări continui la cel mai înalt nivel cu Guvernul Republicii Moldova în următoarele luni.

La rândul său, Katarína Mathernová a reamintit că „UE își respectă promisiunile: Solidaritatea UE și rolul Echipei Europa au fost recunoscute pe scară largă în perioada crizei provocate de Covid, în special prin donațiile de vaccinuri. În continuare, primele măsuri din cadrul Planului de Redresare Economică se vor materializa în scurt timp, odată cu debursarea grantului de 36 milioane de euro, prin programele de suport bugetar, pentru a sprijini eforturile autorităților pentru combaterea consecințelor provocate de pandemie. Republica Moldova poate conta pe asistența UE în calea sa de reforme și redresare, care să aducă cetățenilor rezultate tangibile”.

Oficialii au avut o întâlnire cu autoritățile Republicii Moldova dedicată oportunităților oferite de asistența UE („proiecte reprezentative”), ce urmează a fi alocată țării. Misiunea de nivel înalt a inclus și o vizită la proiecte finanțate de Uniunea Europeană în Strășeni, fiind prezentate rezultate concrete în beneficiul cetățenilor țării și abordarea Echipa Europa a Uniunii Europene și a Statelor sale membre.

#vizite #relatii #Republica Modova #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.