Lipsa de personal majorează numărul locurilor de muncă vacante. Domeniile cu cea mai mare nevoie de specialiști

Numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 622, la 10 469 comparativ cu sfârșitul lunii precedente, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Cele mai multe locuri vacante sunt înregistrate în Chișinău – 4709 și în Bălți – 1150, iar cele mai puține – în Sângerei (29). În UTAG angajatorii propun 212 locuri de muncă vacante.

Pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 2191 locuri de muncă, constituind circa 21% din numărul total.

Specialiștii în activitatea financiară, economică sau comercială au la dospoziție 174 de poziții, cele mai multe fiind pentru contabili – 86. Totodată, sunt solicitați și ofițerii bancari și agenții service clienți – câte 30 de locuri, agenții de vânzări – 13, reprezentanții comerciali – 9 și specialiștii bancari și auditorii interni – câte 3.

Datele ANOFM arată că cei mai solicitați sunt însă specialiștii în domeniul sănătății – 481, precum și inspectorii și ofițerii – 470. De asemenea, se propun circa 160 locuri de muncă vacante pentru ingineri și tehnicieni, 122 pentru specialiștii din domeniul învățământului, 103 – pentru cei din marketing.

sursa foto: anofm.md

În același timp, 8278 locuri de muncă sau 79% din numărul total de locuri de muncă vacante sunt destinate persoanelor cu nivel de instruire secundar profesional și pentru muncitorii necalificați. Aici cei mai solicitați rămân a fi lucrătorii din industria textilă și confecții, pentru care se propun 2129 locuri vacante.

Totodată, pe piața muncii sunt solicitați și specialiștii în transport și telecomunicații, pentru aceștia fiind disponibile, Numărul locurilor de muncă nu depășește 1000. Pentru muncitorii auxiliari sunt disponibile 741 locuri vacante.

Pe de alta parte, economiștii susțin că foarte mulți angajatori din Republica Moldova în special cei din industria automotive întâmpină dificultăți în ocuparea posturilor, în principal din cauza lipsei competentelor tehnice ale candidaților.

Marin Ciobanu, administratorul Zonei Economice Libere de la Bălți susține că investitorii străini au nevoie de forță de muncă mai calificată ca urmare tehnologiilor mai avansate. Nu poți merge într-un raion unde forța de muncă e mai puțin calificată, asta se cere undeva aici, la Chișinău.

#personal #forta de munca #vacanțe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investiția în imobiliare rămâne o opțiune populară pentru mulți, dar rentabilitatea poate varia semnificativ între apartamente noi și vechi. Un calcul al randamentului anual al investiției poate oferi o imagine clară asupra avantajelor și dezavantajelor fiecărei opțiuni.

Potrivit calculelor, un apartament nou de 50 de metri pătrați, cu un preț de 2.000 de euro pe metru pătrat, ar avea un cost total de 100.000 de euro. Dacă chiria lunară pentru acest apartament este de 550 de euro, randamentul anual se situează la 6,6%. Aceasta înseamnă că, pentru această investiție, chiria lunară acoperă aproximativ 6,6% din prețul apartamentului pe an.

Pe de altă parte, un apartament vechi cu aceeași suprafață de 50 de metri pătrați, dar la un preț de 1.400 de euro pe metru pătrat, ar costa 70.000 de euro. Chiria lunară pentru acest tip de apartament este de 390 de euro, iar randamentul anual se ridică la 6,69%. Acest procent mai mare sugerează că investiția într-un apartament vechi ar putea oferi un randament mai bun pe termen lung.

Aceste randamente sunt competitive în comparație cu inflația de 5,3% din luna octombrie, sugerând că, cel puțin în acest context, investițiile imobiliare ar putea să ofere un oarecare avantaj financiar.

Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că inflația afectează nu doar prețul imobilelor și chiria, dar și costurile de întreținere, dobânzile la credite și puterea de cumpărare a consumatorilor. De asemenea, randamentele imobiliare nu sunt garantate, iar fluctuațiile pieței pot influența semnificativ rezultatele.

În ciuda acestei incertitudini economice, mulți investitori încă văd în imobiliare o opțiune de protejare a capitalului împotriva inflației, oferind o sursă stabilă de venituri pasive.