Prima conferință transfrontalieră WINET va fi organizată la Chișinău. Vor participa 18 speakeri din diverse țări

Comunitatea industriei vitivinicole din Republica Moldova, România și Bulgaria se va reuni în cadrul conferinței „WINET – Comerț și inovație în industria vinului”, prima conferință transfrontalieră. Astfel, participanții vor face schimb de cunoștințe și experiență. Evenimentul va avea loc pe data de 16 septembrie 2021, ora 10:00.

Scopul conferinței „WINET” este de a face schimb de cunoștințe și experiență, dar și pentru a trasa noi strategii de dezvoltare și colaborare între industriile din cele trei țări participante.

La eveniment vor participa 18 speakeri din Republica Moldova, România, Bulgaria, Franța, Marea Britanie, Italia, Elveția și Germania care vor aborda în cadrul panelurilor de discuții, prezentărilor și sesiunilor de networking cele mai relevante subiecte din domeniul vitivinicol, vor face analiza situației actuale a sectorului, vor contura noi perspective de dezvoltare și colaborare și vor împărtăși idei despre depășirea crizei provocate în contextul pandemic.

De asemenea, la eveniment vor fi prezenți reprezentanți ai guvernului și instituțiilor de stat din cele trei țări, precum și ai corpului diplomatic, echipele de implementare a proiectului, producătorii și alți actori din industrie, printre invitații cu renume mondial fiind Pau Roca, Directorul General al Organizației Internaționale a Viei și Vinurilor, Dr. Caroline Gilby, Master of Wine, Joe Fattorini, scriitor și prezentator al The Wine Show și mulți alții.

Conferința va aduce valoare adăugată proiectului, oferind posibilitatea de a discuta subiecte importante precum:

cooperarea în comercializarea vinului în regiunea bazinului Mării Negre;
controlul în sectorul vinicol și instrumentele digitale utilizate în acest scop;
marketingul digital al vinurilor;
enoturismul și altele.

WINET – proiect transfrontalier, finanțat de Uniunea Europeană, a fost lansat în 2019, având drept scop sporirea colaborării și comerțului între țările bazinului Mării Negre, Moldova, România și Bulgaria și cuprinde astăzi peste 175 de membri. În cadrul proiectului au fost organizate un șir de evenimente, printre care webinare la subiecte de interes pentru vinificatori, dar și vizite de schimb de bune practici, pe parcursul cărora vinificatorii din cele trei țări au avut ocazia să cunoască procesul de producere și marketing al vinului aplicat de către colegii lor. De asemenea, în cadrul proiectului a fost creată platforma winet.wine – instrument valoros de networking și marketing, unde producătorii din cele trei țări au ocazia să-și expună vinurile, având astfel acces la un număr mare de potențiali parteneri și cumpărători.

Agenția de Investiții „Invest Moldova” este principalul implementator al proiectului WINET.

#industria vitivinicola #WINET #conferinta transfrontaliera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.