Prima conferință transfrontalieră WINET va fi organizată la Chișinău. Vor participa 18 speakeri din diverse țări

Comunitatea industriei vitivinicole din Republica Moldova, România și Bulgaria se va reuni în cadrul conferinței „WINET – Comerț și inovație în industria vinului”, prima conferință transfrontalieră. Astfel, participanții vor face schimb de cunoștințe și experiență. Evenimentul va avea loc pe data de 16 septembrie 2021, ora 10:00.

Scopul conferinței „WINET” este de a face schimb de cunoștințe și experiență, dar și pentru a trasa noi strategii de dezvoltare și colaborare între industriile din cele trei țări participante.

La eveniment vor participa 18 speakeri din Republica Moldova, România, Bulgaria, Franța, Marea Britanie, Italia, Elveția și Germania care vor aborda în cadrul panelurilor de discuții, prezentărilor și sesiunilor de networking cele mai relevante subiecte din domeniul vitivinicol, vor face analiza situației actuale a sectorului, vor contura noi perspective de dezvoltare și colaborare și vor împărtăși idei despre depășirea crizei provocate în contextul pandemic.

De asemenea, la eveniment vor fi prezenți reprezentanți ai guvernului și instituțiilor de stat din cele trei țări, precum și ai corpului diplomatic, echipele de implementare a proiectului, producătorii și alți actori din industrie, printre invitații cu renume mondial fiind Pau Roca, Directorul General al Organizației Internaționale a Viei și Vinurilor, Dr. Caroline Gilby, Master of Wine, Joe Fattorini, scriitor și prezentator al The Wine Show și mulți alții.

Conferința va aduce valoare adăugată proiectului, oferind posibilitatea de a discuta subiecte importante precum:

cooperarea în comercializarea vinului în regiunea bazinului Mării Negre;
controlul în sectorul vinicol și instrumentele digitale utilizate în acest scop;
marketingul digital al vinurilor;
enoturismul și altele.

WINET – proiect transfrontalier, finanțat de Uniunea Europeană, a fost lansat în 2019, având drept scop sporirea colaborării și comerțului între țările bazinului Mării Negre, Moldova, România și Bulgaria și cuprinde astăzi peste 175 de membri. În cadrul proiectului au fost organizate un șir de evenimente, printre care webinare la subiecte de interes pentru vinificatori, dar și vizite de schimb de bune practici, pe parcursul cărora vinificatorii din cele trei țări au avut ocazia să cunoască procesul de producere și marketing al vinului aplicat de către colegii lor. De asemenea, în cadrul proiectului a fost creată platforma winet.wine – instrument valoros de networking și marketing, unde producătorii din cele trei țări au ocazia să-și expună vinurile, având astfel acces la un număr mare de potențiali parteneri și cumpărători.

Agenția de Investiții „Invest Moldova” este principalul implementator al proiectului WINET.

#industria vitivinicola #WINET #conferinta transfrontaliera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive