Economia duduie ”aprinsă” de consum și stinsă de agricultură

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,7% în semestrul unu al anului curent față de perioada similară a anului 2020. În șase luni ale anului precedent PIB-ul s-a comprimat cu 7,2% față de semestrul I din anul 2019, arată datele Biroului Național de Statistică.

Valoare nominală a PIB-ului a fost de 104,2 miliarde de lei. PIB estimat pentru trimestrul II curent a însumat 57,7 mld. lei (prețuri curente (de piață)). Comparativ cu trimestrul II din anul 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 21,5% pe seria brută și cu 19,1% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul II/2020 față de trimestrul II/2019 cu 14,0%, în termeni reali.

În trimestrul II/2021, VAB total pe economie, cu o pondere de 85,9% la formarea PIB, a contribuit la majorarea PIB cu 16,8%, volumul VAB fiind în creștere cu 19,2% față de cel înregistrat în trimestrul II/2020. La creșterea PIB în trimestrul II/ 2021 față de trimestrul II/2020 au contribuit, în special:

administraţia publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătatea şi asistenţă socială (a contribuit la majorarea PIB cu 4,7%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 37,7%.

comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (4,2%) cu o pondere de 18,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 23,0%.

industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+2,9%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,9%.

construcții (+2,9%), cu o pondere de 12,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitatea economică respectivă cu 22,0%.

informaţii şi comunicaţii (+1,4%), cu o pondere de 5,7% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 29,1%.

activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 2,5% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,7%.

Un impact negativ la evoluția PIB în trimestrul II a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (a atenuat creșterea PIB cu 0,6%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 7,9%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 14,1% la formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu 4,8%, volumul lor majorându-se cu 38,3%.

O contribuție negativă asupra indicelui volumului fizic al PIB a avut exportul net de bunuri și servicii (contribuind cu -19,5% la modificarea PIB), consecință a creșterii mai accentuate a volumului fizic al importurilor de bunuri și servicii (+52,0%) față de cea a exporturilor de bunuri și servicii (+10,7%).

#crestere #PIB #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe mările lumii se află în prezent cea mai mare flotilă de transport de petrol din ultimii ani, cu peste un miliard de barili în tranzit, potrivit datelor furnizate de compania de analiză energetică Vortexa, citate de Bloomberg. Este cel mai ridicat nivel din 2020, când războiul prețurilor dintre Arabia Saudită și Rusia a inundat piața globală în plină pandemie de COVID-19.

Acest val masiv de petrol în tranzit confirmă prognozele conform cărora relaxarea treptată a restricțiilor OPEC+ asupra producției conduce la un nou excedent pe piața globală a țițeiului. În ultimele luni, China a absorbit mare parte din surplus cumpărând barili ieftini pentru rezervele strategice, însă, potrivit analiștilor, piața a atins punctul de saturație.

„Partidele de petrol brut din Orientul Mijlociu rămân tot mai des nevândute, iar indicatorii-cheie de preț arată că deficitul de ofertă s-a încheiat”, notează Bloomberg. Cotațiile internaționale ale petrolului au coborât la minimul ultimelor cinci luni – circa 60 de dolari pe baril, iar traderii se pregătesc pentru o posibilă nouă scădere a prețurilor.

„În ultimele 12 luni știam cu toții că urmează un excedent de petrol. Ei bine, el deja a venit”, a declarat Ben Luckock, șeful diviziei petroliere a grupului Trafigura.

Potrivit estimărilor, stocurile globale de petrol cresc în 2025 cu un ritm de 1,9 milioane de barili pe zi, iar acumularea rapidă a rezervelor plutitoare ar putea fi preludiul unei supraproducții și mai mari în 2026, concluzionează agenția.