Economia duduie ”aprinsă” de consum și stinsă de agricultură

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,7% în semestrul unu al anului curent față de perioada similară a anului 2020. În șase luni ale anului precedent PIB-ul s-a comprimat cu 7,2% față de semestrul I din anul 2019, arată datele Biroului Național de Statistică.

Valoare nominală a PIB-ului a fost de 104,2 miliarde de lei. PIB estimat pentru trimestrul II curent a însumat 57,7 mld. lei (prețuri curente (de piață)). Comparativ cu trimestrul II din anul 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 21,5% pe seria brută și cu 19,1% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul II/2020 față de trimestrul II/2019 cu 14,0%, în termeni reali.

În trimestrul II/2021, VAB total pe economie, cu o pondere de 85,9% la formarea PIB, a contribuit la majorarea PIB cu 16,8%, volumul VAB fiind în creștere cu 19,2% față de cel înregistrat în trimestrul II/2020. La creșterea PIB în trimestrul II/ 2021 față de trimestrul II/2020 au contribuit, în special:

administraţia publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătatea şi asistenţă socială (a contribuit la majorarea PIB cu 4,7%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 37,7%.

comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (4,2%) cu o pondere de 18,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 23,0%.

industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+2,9%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,9%.

construcții (+2,9%), cu o pondere de 12,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitatea economică respectivă cu 22,0%.

informaţii şi comunicaţii (+1,4%), cu o pondere de 5,7% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 29,1%.

activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 2,5% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,7%.

Un impact negativ la evoluția PIB în trimestrul II a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (a atenuat creșterea PIB cu 0,6%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 7,9%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 14,1% la formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu 4,8%, volumul lor majorându-se cu 38,3%.

O contribuție negativă asupra indicelui volumului fizic al PIB a avut exportul net de bunuri și servicii (contribuind cu -19,5% la modificarea PIB), consecință a creșterii mai accentuate a volumului fizic al importurilor de bunuri și servicii (+52,0%) față de cea a exporturilor de bunuri și servicii (+10,7%).

#crestere #PIB #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2026, inflația din Statele Unite ale Americii este prognozată să scadă la 2,4%, însă va rămâne peste ținta stabilită de Rezerva Federală. În același timp, multe țări europene și asiatice sunt așteptate să înregistreze creșteri ale prețurilor sub pragul de 2%, arată datele prezentate de International Monetary Fund (FMI), citate de Visual Capitalist.

Potrivit prognozelor FMI, care vizează 190 de economii la nivel global, Republica Moldova se situează pe locul 37, cu o rată estimată a inflației de 5,5% în anul 2026.

La polul opus, Venezuela continuă să se confrunte cu cea mai ridicată inflație din lume, la o distanță considerabilă față de restul statelor. FMI estimează că inflația în această țară va ajunge la 682,1% în 2026. Prognozele au fost publicate înainte de capturarea președintelui Nicolas Maduro și de anunțurile privind planurile SUA de a prelua producția petrolieră a Venezuelei.

Datele IMF includ un clasament al perspectivelor inflației pentru anul 2026 în circa 190 de economii. În acest context, Republica Moldova se poziționează pe locul 37, cu o inflație estimată la aproximativ 5,5% pentru anul viitor, ceea ce reflectă o temperare a presiunilor prețurilor după nivelurile ridicate din anii precedenți.

De asemenea, mai multe state afectate de conflicte și instabilitate politică, printre care Sudan, Iran și Myanmar, sunt așteptate să înregistreze rate ale inflației care vor depăși 25% în 2026.

În cazul Statelor Unite, deși inflația este estimată să continue tendința de scădere, există riscuri care ar putea influența evoluția prețurilor. Deși efectele tarifelor au fost atenuate în 2025 prin aplicarea anticipată a acestora, impactul transferului costurilor către consumatori ar putea deveni mai vizibil în 2026.

În paralel, mai multe economii, inclusiv Italia, Spania, Senegal și Arabia Saudită, sunt prognozate să atingă o rată a inflației apropiată de 2%, nivel considerat țintă de majoritatea băncilor centrale.

Cele mai scăzute niveluri ale inflației la nivel mondial sunt anticipate în Elveția și Liechtenstein, unde creșterea prețurilor este estimată la doar 0,6%. În cazul Elveției, aprecierea francului elvețian a dus la reducerea prețurilor la importuri, continuând o tendință observată și în ultimii doi ani.

Totodată, în Thailanda și China, prețurile de consum sunt prognozate să crească cu doar 0,7%, pe fondul presiunilor deflaționiste.

#prognoza #inflație #Moldova