Ne așteaptă o CRIZĂ a forței de muncă? Ungaria şi alte state vor să introducă vaccinarea obligatorie la locul de muncă

16 Sept. 2021, 13:04
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Sept. 2021, 13:04 // Actual //  MD Bani

SUA, Franţa şi alte ţări au in­trodus vaccinarea obligatorie pentru anumite categorii de angajaţi, însă mulţi dintre aceştia au declarat că-şi vor părăsi mai degrabă locul de muncă decât să se vaccineze. De asemenea, și alte state printre care și Ungaria vor să stabilească această regulă pentru angajați. În acest context apare întrebarea: „Vor adânci astfel de măsuri criza forţei de muncă?”.

Cu toate că până în prezent în Ungaria a fost obligatorie vaccinarea pentru angajaţii din sistemul de sănătate, țara vrea să treacă la o altă etapă. Acum, se poartă negocieri pentru introducerea vaccinării drept condiţie a angajării, însă nu a fost luată încă nicio decizie în acest sens, potrivit Portfolio.

De asemenea, alte state precum SUA, Franţa şi alte ţări au in­trodus vaccinarea obligatorie pentru anumite categorii de angajaţi, însă mulţi dintre aceştia au declarat că-şi vor părăsi mai degrabă locul de muncă decât să se vaccineze.

În SUA, milioane de angajaţi vor fi obligaţi să se vaccineze împotriva coronavirusului. Decizia celei mai mari economii a lumii ridică semne de întrebare despre impactul asupra pieţei forţei de muncă, aflată deja sub presiune, şi despre ce alte ţări vor urma o cale similară.

În Franța, milioane de cetăţeni din prima linie care au refuzat vaccinarea ar putea fie să fie suspendaţi, fie să-şi piardă locurile de muncă, potrivit Financial Times. Aproximativ 2,7 milioane de cetăţeni francezi au fost obligaţi să se vaccineze printr-o lege care a intrat în vigoare la începutul lunii august.

Măsura s-a dovedit eficientă în ceea ce priveşte creşterea rapidă a vaccinării în rândul angajaţilor din sănătate şi centrelor de îngrijire.

Guvernul german, pe de altă parte, susţine în continuare cu fermitate că nu va face vaccinarea obligatorie, o idee şocantă într-o ţară unde chiar şi dreptul angajaţilor de a şti dacă angajaţii le sunt vaccinaţi a stârnit reacţii puternice, scrie Ziarul Financiar.

Criticile privitoare la vaccinarea obligatorie includ argumentul că o astfel de măsură i-ar afecta disproporţionat pe cei cu venituri mai scăzute, dar ar fi acest lucru adevărat într-o perioadă în care piaţa locurilor de muncă este în plină efervescenţă?

Alte guverne şi companii vor monitoriza cu siguranţă îndeaproape ce se întâmplă în ţările ce impun vaccinarea obligatorie pentru a vedea cât capital politic şi propriu este investit după instituirea unor astfel de cerinţe.

Adevăratul cost al vaccinării obligatorii ar putea fi mai puţin ecolomic şi mai degrabă politic şi social.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.