UE vrea să identifice din timp pandemiile. A lansat „HERA”, autoritate finanțată cu 59 de milioane de dolari

Întrucât focarele de boli infecțioase sunt în creștere la nivel mondial, Comisia Europeană a lansat HERA ( European Health Emergency preparedness and Response Authority) – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară. Chiar dacă pandemia COVID-19 încă nu sa încheiat, Europa trebuie să fie pregătită pentru viitoarele amenințări transfrontaliere pentru sănătate. Astfel noua autoritate are rolul de a preveni, detecta și de a răspunde rapid la urgențe. Agenția va asigura dezvoltarea, producerea și distribuirea de medicamente și vaccinuri.

HERA va completa activitatea agențiilor de sănătate existente din UE. Se va asigura că sunt disponibile contramăsuri medicale relevante pentru criză (inclusiv vaccinuri, antibiotice, echipamente medicale, antidoturi chimice, terapeutice, teste de diagnostic sau echipamente de protecție personală, cum ar fi mănuși sau măști), va ajuta la reducerea dependențelor strategice în ecosistemul industrial de sănătate.

„Astăzi prezentăm ceva nou, un cadru care ar permite Europei să aibă toate măsurile medicale de care am putea avea nevoie pentru a ne proteja oamenii în caz de urgență de sănătate”, a spus Magaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene.

Până în 2027 HERA urmează să fie finanțată cu 59 de milioane de dolari. Jumătate din sumă a fost direcționată autorității încă de la început. Banii vor veni atât de la statele membre, cât și de la sectorul privat.

„Investiția în sănătate este viitorul nostru. Este o investiție în viitorul nostru și pentru asta ne vom asigura că aici vom avea puterea financiară de șase miliarde de euro în următorii șase ani din cadrul financiar multianual și va crește la aproape 30 de miliarde, dacă luăm în considerare investițiile în sănătate, pregătirea în materie de securitate și răspunsul prin alte programe ale UE”, explică Stella Kyriakides, comisar european pentru sănătate.

HERA își propune să identifice din timp epidemiile. Până la începutul anului 2022, va identifica și va acționa în cazul a cel puțin trei amenințări cu impact ridicat.

„Avem nevoie de un dialog mai structurat și mai ferm cu comunitatea industrială și în special cu industria farmaceutică, pentru a avea un acces mai rapid la informațiile necesare”, afirmă Thierry Breton, comisar european.

HERA va funcționa în două moduri diferite: un mod de pregătire și un mod de urgență. În „faza de pregătire”, va direcționa investițiile și acțiunile în consolidarea prevenirii și pregătirii pentru noile urgențe de sănătate publică. În „faza de criză”, HERA va putea apela la puteri mai puternice pentru luarea rapidă a deciziilor și implementarea măsurilor de urgență.

#prevenire #HERA #UE #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu ia în considerare, în prezent, reluarea achizițiilor de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan (MGRES), aflată sub controlul regimului separatist de la Tiraspol, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul emisiunii „Teritoria Svobodi” de la Rlive.

Întrebat despre eventualitatea revenirii la importul de curent din regiunea transnistreană în perioada verii, în cazul unui deficit de electricitate în România, ministrul a precizat că această opțiune este una extrem de scumpă chisr și cu livrarea de către Chișinău a gazului în schimbul energiei electrice.

„Acest scenariu este foarte costisitor. Dacă analizăm prețul de piață al gazului, acesta este în jur de 35-36 euro/MWh. Adăugând tariful de transport, ajungem la un cost de 43-45 euro/MWh. La MGRES, pentru a produce un megawatt de energie electrică, sunt necesari aproximativ 3 megawați de gaz. Matematica e simplă – rezultă un preț final mult mai mare decât ofertele de pe piață”, a explicat ministrul.

Potrivit lui Junghietu, situația se complică și mai mult dacă se ia în calcul faptul că regimul de la Tiraspol nu plătește pentru gazul livrat de Chișinău.

„Știm foarte bine că tariful pe care îl percep acolo nu acoperă costul real al gazului. Acest gaz a fost acceptat de Chișinău ca un compromis politic – așa-zisul „gaz umanitar”. Dacă acest tip de gaz continuă să fie livrat și să alimenteze MGRES, atunci este o problemă politică, nu una economică”, a subliniat Junghietu.

În concluzie, ministrul a fost ferm: „Nu luăm în calcul, în acest moment, scenariul de a cumpăra energie electrică de pe malul stâng al Nistrului.”

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov atrage atenția că, în lipsa unor capacități locale de echilibrare, Moldova va fi pusă în fața faptului împlinit: „Inevitabil se va reveni la Centrala de la Cuciurgan pentru energia de echilibrare. La un moment dat va fi un deficit de energie și ni se va spune că unica soluție pentru echilibrare e curentul de la Cuciurgan”.