UE vrea să identifice din timp pandemiile. A lansat „HERA”, autoritate finanțată cu 59 de milioane de dolari

Întrucât focarele de boli infecțioase sunt în creștere la nivel mondial, Comisia Europeană a lansat HERA ( European Health Emergency preparedness and Response Authority) – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară. Chiar dacă pandemia COVID-19 încă nu sa încheiat, Europa trebuie să fie pregătită pentru viitoarele amenințări transfrontaliere pentru sănătate. Astfel noua autoritate are rolul de a preveni, detecta și de a răspunde rapid la urgențe. Agenția va asigura dezvoltarea, producerea și distribuirea de medicamente și vaccinuri.

HERA va completa activitatea agențiilor de sănătate existente din UE. Se va asigura că sunt disponibile contramăsuri medicale relevante pentru criză (inclusiv vaccinuri, antibiotice, echipamente medicale, antidoturi chimice, terapeutice, teste de diagnostic sau echipamente de protecție personală, cum ar fi mănuși sau măști), va ajuta la reducerea dependențelor strategice în ecosistemul industrial de sănătate.

„Astăzi prezentăm ceva nou, un cadru care ar permite Europei să aibă toate măsurile medicale de care am putea avea nevoie pentru a ne proteja oamenii în caz de urgență de sănătate”, a spus Magaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene.

Până în 2027 HERA urmează să fie finanțată cu 59 de milioane de dolari. Jumătate din sumă a fost direcționată autorității încă de la început. Banii vor veni atât de la statele membre, cât și de la sectorul privat.

„Investiția în sănătate este viitorul nostru. Este o investiție în viitorul nostru și pentru asta ne vom asigura că aici vom avea puterea financiară de șase miliarde de euro în următorii șase ani din cadrul financiar multianual și va crește la aproape 30 de miliarde, dacă luăm în considerare investițiile în sănătate, pregătirea în materie de securitate și răspunsul prin alte programe ale UE”, explică Stella Kyriakides, comisar european pentru sănătate.

HERA își propune să identifice din timp epidemiile. Până la începutul anului 2022, va identifica și va acționa în cazul a cel puțin trei amenințări cu impact ridicat.

„Avem nevoie de un dialog mai structurat și mai ferm cu comunitatea industrială și în special cu industria farmaceutică, pentru a avea un acces mai rapid la informațiile necesare”, afirmă Thierry Breton, comisar european.

HERA va funcționa în două moduri diferite: un mod de pregătire și un mod de urgență. În „faza de pregătire”, va direcționa investițiile și acțiunile în consolidarea prevenirii și pregătirii pentru noile urgențe de sănătate publică. În „faza de criză”, HERA va putea apela la puteri mai puternice pentru luarea rapidă a deciziilor și implementarea măsurilor de urgență.

#prevenire #HERA #UE #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina