Focus Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la ZFR Chişinău

22 Sept. 2021, 11:49
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Sept. 2021, 11:49 // Actual //  MD Bani

Un focus de trei filme dedicat actorului român de origine basarabeană Ion Sapdaru, două pelicule clasice ale regizorului Lucian Bratu, un film pentru copii şi mai multe scurtmetraje studenţeşti din arhiva UNATC completează programul celei de-a şaptea ediţii a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc între 7 şi 10 octombrie.

Ion Sapdaru, unul din actorii reprezentantativi ai Noului Cinema Românesc, va fi invitatul special al ediţiei din acest an a ZFR Chişinău, care revine la Cinema Odeon, cu proiecţii cu intrare liberă.

ZFR îi dedică lui Ion Sapdaru un focus de trei fime. În „Berliner” (2020, regia Marian Crişan), care va fi proiectat la gala de deschidere, actorul joacă un politician pe care campania electorală îl prinde blocat într-un orăşel de provincie, unde este găzduit de un localnic.

Celelalte titluri din secţiunea Focus sunt două filme clasice ale Noului Val, premiate la Festivalul de la Cannes. În filmul care l-a făcut cunoscut în cinematografia română, „A fost sau n-a fost?” (2006), debutul regizorului Corneliu Porumboiu, Ion Sapdaru interpretează un profesor de istorie din Vaslui, care este invitat, alături de un pensionar, într-o emisiune a unei televiziuni locale pentru a răspunde unei întrebări esenţiale: A fost sau n-a fost Revoluţie în oraşul lor? Pentru acest rol, actorul a fost premiat la Gala Gopo.

În „California Dreamin` (Nesfârşit)” (2007), al regretatului regizor Cristian Nemescu, Ion Sapdaru joacă un primar dintr-un sat unde, în timpul războiului din 1999 din fosta Iugoslavie, şeful de gară opreşte un tren NATO cu echipament militar păzit de soldați americani, care traversează România fără acte de transport, dar având aprobarea verbală a guvernului român.

Născut în 1961 la Doroţkaia, în Republica Moldova, Ion Sapdaru este actor, regizor de teatru şi dramaturg. A absolvit în 1983 Institutul de Teatru de la Chişinău, apoi, în 1989, VGIK din Moscova. Este stabilit de mai mulţi ani la Iaşi, unde are o bogată activitate teatrală la Teatrul Naţional, cât şi o activitate didactică. S-a afirmat pe marele ecran în special în filme semnate de regizori ai Noului Cinema Românesc, cum ar fi Corneliu Porumboiu, Cristian Nemescu, Cristian Mungiu sau Radu Muntean. Filmografia sa cuprinde până acum peste 30 de titluri.

O altă secţiune tradiţională a ZFR este Retro, dedicată filmelor clasice din cinematografia română. Ediţia din acest an îi aduce un omagiu regizorului Lucian Bratu (1924-1998), prin includerea în program a celor mai importante două filme ale sale, „Un film cu o fată fermecătoare” (1966), care o are în rolul central pe Margareta Pâslaru, şi „Angela merge mai departe” (1981), unde interpreta principală este Dorina Lazăr.

„Un film cu o fată fermecătoare”, o peliculă emblematică a anilor `60, are în prim-plan o tânără care a picat examenul la teatru şi îşi foloseşte farmecul personal pentru a dovedi că poate fi actriţă. Astfel, ea încearcă să se apropie de mai mulţi bărbaţi: un regizor de filme publicitare, un inginer descoperit la întâmplare în cartea de telefon şi un regizor secund.

Despărțită de un soț alcoolic și violent, protagonista din „Angela merge mai departe” este o șoferiță de taxi care duce o existență banală şi ale cărei puține evenimente țin de relația cu oamenii care i se urcă în mașină, în calitate de clienți. La un moment dat, ea întâlnește un muncitor petrolist, venit în Bucureşti, pentru specializare. Cei doi se căsătoresc, deși bărbatul urmează să plece pentru trei ani în India, la lucru, iar Angela nu-l poate urma.

Din program nu putea lipsi o proiecţie dedicată copiilor. Micii cinefili, dar şi părinţii lor vor putea vedea „Străjerii” (2018, r. Liviu Mărghidan), un film de aventuri despre peripeţiile unor copii aflaţi în vacanţă într-o tabără.

17 Nov. 2026, 10:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 10:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să aloce aproape 390 de milioane de lei pentru majorarea capitalului social al CFM și al companiei Arena Națională în anul 2027. Cele două întreprinderi figurează în proiectul Legii bugetului de stat cu noi injecții financiare, în condițiile în care statul continuă să susțină financiar activitatea și dezvoltarea acestora.

Potrivit documentului, cea mai mare sumă este destinată CFM, pentru care se prevede o majorare a capitalului social de până la 327,32 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 16,32 milioane de euro.

Finanțarea este prevăzută în contextul dificultăților financiare cu care se confruntă transportatorul feroviar de stat și al procesului de reorganizare a sectorului. Totuși, proiectul de lege nu precizează expres dacă banii vor fi utilizați pentru achitarea datoriilor, investiții sau alte necesități ale întreprinderii.

În același timp, Guvernul propune majorarea capitalului social al SRL Arena Națională cu până la 62,66 milioane de lei, echivalentul a circa 3,12 milioane de euro, bani care vor fi destinațți pentru plata împrumutului companiei turce care a construit complexul sportiv.

Cumulat, cele două companii ar putea beneficia de majorări de capital în valoare de 389,98 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 19,44 milioane de euro.

Proiectul bugetului pentru 2027 mai prevede o majorare cu 80 de milioane de lei a cotei de participare a statului în capitalul social al SRL „Moldova HiTech Park”.

Totodată, sunt rezervate până la 16,17 milioane de lei pentru majorarea capitalului deținut de Republica Moldova la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și 12,06 milioane de lei la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

În total, majorările de capital și celelalte operațiuni de participare prevăzute la articolul 6 al proiectului însumează aproximativ 501,7 milioane de lei.

Proiectul Legii bugetului de stat pentru 2027 prevede venituri de 92,33 miliarde de lei, cheltuieli de 112,26 miliarde de lei și un deficit de 19,93 miliarde de lei.