Focus Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la ZFR Chişinău

22 Sept. 2021, 11:49
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Sept. 2021, 11:49 // Actual //  MD Bani

Un focus de trei filme dedicat actorului român de origine basarabeană Ion Sapdaru, două pelicule clasice ale regizorului Lucian Bratu, un film pentru copii şi mai multe scurtmetraje studenţeşti din arhiva UNATC completează programul celei de-a şaptea ediţii a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc între 7 şi 10 octombrie.

Ion Sapdaru, unul din actorii reprezentantativi ai Noului Cinema Românesc, va fi invitatul special al ediţiei din acest an a ZFR Chişinău, care revine la Cinema Odeon, cu proiecţii cu intrare liberă.

ZFR îi dedică lui Ion Sapdaru un focus de trei fime. În „Berliner” (2020, regia Marian Crişan), care va fi proiectat la gala de deschidere, actorul joacă un politician pe care campania electorală îl prinde blocat într-un orăşel de provincie, unde este găzduit de un localnic.

Celelalte titluri din secţiunea Focus sunt două filme clasice ale Noului Val, premiate la Festivalul de la Cannes. În filmul care l-a făcut cunoscut în cinematografia română, „A fost sau n-a fost?” (2006), debutul regizorului Corneliu Porumboiu, Ion Sapdaru interpretează un profesor de istorie din Vaslui, care este invitat, alături de un pensionar, într-o emisiune a unei televiziuni locale pentru a răspunde unei întrebări esenţiale: A fost sau n-a fost Revoluţie în oraşul lor? Pentru acest rol, actorul a fost premiat la Gala Gopo.

În „California Dreamin` (Nesfârşit)” (2007), al regretatului regizor Cristian Nemescu, Ion Sapdaru joacă un primar dintr-un sat unde, în timpul războiului din 1999 din fosta Iugoslavie, şeful de gară opreşte un tren NATO cu echipament militar păzit de soldați americani, care traversează România fără acte de transport, dar având aprobarea verbală a guvernului român.

Născut în 1961 la Doroţkaia, în Republica Moldova, Ion Sapdaru este actor, regizor de teatru şi dramaturg. A absolvit în 1983 Institutul de Teatru de la Chişinău, apoi, în 1989, VGIK din Moscova. Este stabilit de mai mulţi ani la Iaşi, unde are o bogată activitate teatrală la Teatrul Naţional, cât şi o activitate didactică. S-a afirmat pe marele ecran în special în filme semnate de regizori ai Noului Cinema Românesc, cum ar fi Corneliu Porumboiu, Cristian Nemescu, Cristian Mungiu sau Radu Muntean. Filmografia sa cuprinde până acum peste 30 de titluri.

O altă secţiune tradiţională a ZFR este Retro, dedicată filmelor clasice din cinematografia română. Ediţia din acest an îi aduce un omagiu regizorului Lucian Bratu (1924-1998), prin includerea în program a celor mai importante două filme ale sale, „Un film cu o fată fermecătoare” (1966), care o are în rolul central pe Margareta Pâslaru, şi „Angela merge mai departe” (1981), unde interpreta principală este Dorina Lazăr.

„Un film cu o fată fermecătoare”, o peliculă emblematică a anilor `60, are în prim-plan o tânără care a picat examenul la teatru şi îşi foloseşte farmecul personal pentru a dovedi că poate fi actriţă. Astfel, ea încearcă să se apropie de mai mulţi bărbaţi: un regizor de filme publicitare, un inginer descoperit la întâmplare în cartea de telefon şi un regizor secund.

Despărțită de un soț alcoolic și violent, protagonista din „Angela merge mai departe” este o șoferiță de taxi care duce o existență banală şi ale cărei puține evenimente țin de relația cu oamenii care i se urcă în mașină, în calitate de clienți. La un moment dat, ea întâlnește un muncitor petrolist, venit în Bucureşti, pentru specializare. Cei doi se căsătoresc, deși bărbatul urmează să plece pentru trei ani în India, la lucru, iar Angela nu-l poate urma.

Din program nu putea lipsi o proiecţie dedicată copiilor. Micii cinefili, dar şi părinţii lor vor putea vedea „Străjerii” (2018, r. Liviu Mărghidan), un film de aventuri despre peripeţiile unor copii aflaţi în vacanţă într-o tabără.

Realitatea Live

13 Mart. 2026, 18:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
13 Mart. 2026, 18:32 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Mai multe companii aeriene din Europa și Asia au început deja să majoreze prețurile biletelor de avion sau să introducă suprataxe pentru combustibil, după ce costul kerosenului a crescut puternic pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. În medie, scumpirile anunțate sunt de 10–15%, potrivit analizelor din industria aviației.

Creșterea tarifelor vine după ce prețul combustibilului pentru avioane a urcat brusc, de la aproximativ 85–90 de dolari pe baril la 150–200 de dolari, în doar câteva zile, ca urmare a tensiunilor geopolitice și a creșterii prețului petrolului.

Mai multe companii au confirmat deja majorări. Transportatori precum Qantas, SAS și Air New Zealand au anunțat ajustări de tarife, iar alte companii introduc suprataxe pentru combustibil sau modifică programele de zbor pentru a face față costurilor mai mari.

Unele exemple sunt deja concrete: grupul Air France-KLM a adăugat aproximativ 50 de euro la biletele dus-întors pentru zborurile lung-curier, iar mai multe companii din Asia au introdus taxe suplimentare sau au crescut prețurile biletelor pentru a compensa scumpirea carburantului.

În același timp, industria aviației se confruntă și cu alte probleme generate de conflict, inclusiv ocolirea unor rute aeriene din Orientul Mijlociu, ceea ce duce la zboruri mai lungi și costuri operaționale mai mari.

Experții avertizează că, dacă prețurile combustibilului rămân ridicate, scumpirile la biletele de avion ar putea continua în lunile următoare, iar unele companii ar putea reduce numărul de zboruri pentru a limita pierderile.