Moldova, șantierul drumurilor. Ministrul Spânu spune de câți bani mai este nevoie

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spânu, a declarat într-o emisiune la JurnalTV că în prezent sunt purtate discuții cu mai mulți finanțatori pentru acordarea creditelor destinate reabilitării drumurilor din Republica Moldova.

”La moment discutăm cu BERD și BEI pentru acordarea unui credit de 300 mil. USD să pornim reabilitarea drumurilor de interes național și care sunt conectate la rețeaua europeană de drumuri. Suplimentar discutăm și cu Banca Mondială pentru un împrumut de 120 mil. USD pentru reabilitarea coridoarelor rutiere. Este vorba de 25 de coridoare care trebuie reabilitate sau construite aproape de la zero”, a explicat Spânu.

Republica Moldova implementează un proiect de reabilitare a drumurilor, care va fi finalizat în anul 2024. Până în prezent, în cadrul acestui proiect, au fost reparate drumurile R 20 Rezina-Orhei-Călărași și R3 Chișinău-Hâncești-Cimișlia-Basarabeasca. În proces de realizare sunt contractele de reabilitare a drumurilor R16 Bălți-Fălești-Sculeni și R6 M1 Ialoveni, construcția drumului M3 Porumbrei-Cimișlia și a drumului de ocolire a orașului Comrat.

Contractul de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții pentru realizarea Proiectului de reabilitare a drumurilor din Republica Moldova, în valoare de 150 milioane de Euro, a fost semnat la 25 iunie 2013.

#reabilitare #drumuri #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.