Cum arată evoluția performanțelor iPhone de la o generație la alta. Mai merită să-l aștepți pe următorul?

24 Sept. 2021, 13:47
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
24 Sept. 2021, 13:47 // Au Bani //  MD Bani

Ilustrată cu un grafic sugestiv, creșterea performanțelor iPhone de la o generație la alta a încetinit considerabil în ultimii ani.

De departe, cel mai mare salt de performanță a fost între generațiile iPhone 6 și iPhone 6s, tranziția de la chipsetul Apple A8 la versiunea A9 aducând performanțe cu 70% mai mari pe partea de CPU și 90% pe cea de GPU. Motivați de îmbunătățirile aduse la partea de hardware, fanii Apple nu au fost câtuși de puțin deranjați de faptul că designul exterior a rămas practic neschimbat. Salturi rezonabile de performanță au adus și următoarele generații, iPhone 7 și iPhone 8/8X. Pornind de la ideea că majoritatea consumatorilor își schimbă telefonul mobil la fiecare 3-4 ani, upgrade-ul de la iPhone 6 la iPhone 6s a însemnat o creștere de 192% a performanțelor, scrie go4it.ro.

În schimb, între iPhone XS și iPhone 13 (alte patru generații) saltul de performanță a fost de 91%, cu tendință clară de plafonare între generațiile iPhone 12 și 13.

Totuși, graficul realizat de Ben Bajarin, analist al companiei Creative Strategies, nu spune chiar toată povestea. Luând în calcul doar performanțele single-core, graficul ignoră creșterile mult mai mari obținute prin trecerea la chipseturi echipate cu mai multe nuclee de procesoare.

Un alt aspect care nu este evidențiat în graficul de mai sus este performanța subiectivă resimțită de utilizator. Deținând controlul total atât asupra configurației hardware, cât și platforma software, Apple poate optimiza pentru performanță și eficiență mai bine decât orice producător de telefoane cu Android, având toate pârghiile necesare pentru a livra consumatorilor o experiență fără cusur pe fiecare iPhone nou achiziționat.

Deși la prima vedere am fi tentați să credem că Apple livrează tot mai puțin de la o generației iPhone la următoarea, adevărul este că micșorarea salturilor de performanță între generații poate fi și un lucru bun, în sensul că telefonul iPhone cumpărat acum va rula mai bine versiunea de iOS are va fi lansată peste 3-4 ani.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.