Cum arată evoluția performanțelor iPhone de la o generație la alta. Mai merită să-l aștepți pe următorul?

Ilustrată cu un grafic sugestiv, creșterea performanțelor iPhone de la o generație la alta a încetinit considerabil în ultimii ani.

De departe, cel mai mare salt de performanță a fost între generațiile iPhone 6 și iPhone 6s, tranziția de la chipsetul Apple A8 la versiunea A9 aducând performanțe cu 70% mai mari pe partea de CPU și 90% pe cea de GPU. Motivați de îmbunătățirile aduse la partea de hardware, fanii Apple nu au fost câtuși de puțin deranjați de faptul că designul exterior a rămas practic neschimbat. Salturi rezonabile de performanță au adus și următoarele generații, iPhone 7 și iPhone 8/8X. Pornind de la ideea că majoritatea consumatorilor își schimbă telefonul mobil la fiecare 3-4 ani, upgrade-ul de la iPhone 6 la iPhone 6s a însemnat o creștere de 192% a performanțelor, scrie go4it.ro.

În schimb, între iPhone XS și iPhone 13 (alte patru generații) saltul de performanță a fost de 91%, cu tendință clară de plafonare între generațiile iPhone 12 și 13.

Totuși, graficul realizat de Ben Bajarin, analist al companiei Creative Strategies, nu spune chiar toată povestea. Luând în calcul doar performanțele single-core, graficul ignoră creșterile mult mai mari obținute prin trecerea la chipseturi echipate cu mai multe nuclee de procesoare.

Un alt aspect care nu este evidențiat în graficul de mai sus este performanța subiectivă resimțită de utilizator. Deținând controlul total atât asupra configurației hardware, cât și platforma software, Apple poate optimiza pentru performanță și eficiență mai bine decât orice producător de telefoane cu Android, având toate pârghiile necesare pentru a livra consumatorilor o experiență fără cusur pe fiecare iPhone nou achiziționat.

Deși la prima vedere am fi tentați să credem că Apple livrează tot mai puțin de la o generației iPhone la următoarea, adevărul este că micșorarea salturilor de performanță între generații poate fi și un lucru bun, în sensul că telefonul iPhone cumpărat acum va rula mai bine versiunea de iOS are va fi lansată peste 3-4 ani.

#performanta #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.