Investitorii, nemulțumiți de ”taxa de lux”. Ce solicită aceștia

Investitorii din Republica Moldova sunt nemulțumiți de taxa pentru furnizarea de servicii mobile – 2,5% din veniturile din vânzările aferente acestor servicii. Taxa este una de finanțare a Fondului pentru sprijinirea populației, potrivit studiului Asociației Investitorilor Străini.

Investitorii spun că taxa de 2,5% a fost introdusă în anul 2000, considerată drept taxă de lux nu mai este relevantă.

Investitorii străini consideră că această taxă pentru operatorii de telefonie mobilă este discriminatorie și nedreaptă, restricționând mai degrabă decât stimulând investițiile în dezvoltarea rețelelor moderne de comunicații electronice necesare dezvoltării economiei în general și a progresului social. Mai mult, această taxă denaturează concurența pe piața comunicațiilor electronice. Din 2022, este prevăzută reducerea cuantumului acestei taxe la 1,5%, dar FIA propune modificarea Legii cu privire la Fondul pentru sprijinirea populației și abrogarea completă a acestei taxe.

În plus, Asociația Investitorilor străini atrage atenția asupra cheltuielilor operatorilor asociate cu portarea numerelor mobile și fixe. În prezent, operatorii acoperă cheltuielile pentru crearea bazei de date de portare centralizată – aceasta este de 920 de mii de euro, întreaga sumă este plătită administratorului bazei de date de portare – NP BASE (o întreprindere cu capital străin NP Base, creată de compania lituaniană MEDIAFON UAB – câștigătorul concursului organizat de ANRCETI în august 2012).

În plus, operatorii plătesc o taxă de 0,0308 euro pentru fiecare număr de telefon atribuit. În consecință, operatorii dețin aproximativ 8 milioane de numere, pentru care plătesc aproape 250 de mii de euro lunar (3 milioane de euro pe an). Companiile consideră că aceste taxe sunt nerezonabile atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere legal, subliniind că acest lucru se reflectă în tarifele pentru utilizatorii finali ai serviciilor de telefonie.

#telefonie #portare #taxa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.