ACUZAȚII GRELE în adresa guvernării. Rolul lui Viorel Morari în discreditarea procurorului general

04 Oct. 2021, 14:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Oct. 2021, 14:41 // Actual //  bani.md

A tunat și fulgerat astăzi la Procuratura Generală. Alexandr Stoianolgo a împărțit acuzații în stânga și în dreapta și a precizat că se simte hărțuit de către actuala guvernare a Republicii Moldova.

Imediat după investirea noii guvernări PAS a fost anunțat război corupției. Prima, principala și unica țintă în acest război contra corupției am devenit chiar eu – Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a declarat Stoianoglo în cadrul unei conferințe de presă transmisă în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV și citat de realitatea.md.

Înlăturarea procurorului general de la șefia PG

Stoianoglo spune că actuala guvernare și-a propus să-i discrediteze activitatea și că, în acest sens, ar fi fost întreprinse acțiuni coordonate și sincronizate care urmăresc hărțuirea publică, cu ulterioara înlăturare din funcție.

„Are loc o amplă campanie regizată și coordonată în scopul blamării și discreditării Procurorului General și care a început chiar din prima zi de la numirea mea în această funcție. E rezultatul unui scenariu punctual, pus la cale cu implicarea directă a unor grupări criminale, politicieni, printr-o rețea de ONG-uri și experți ”independenți”, dar și reprezentanți ai mass-media, la fel de ”independentă”. Zilnic, în dezbateri televizate sau postările lor online se arunca cu noroi, se manipula la greu, se opera intenționat cu jumătăți de adevăr și se modela realitatea așa cum cerea pupitrul de comandă. Procurorul General era învinuit de legături cu lumea criminală, interese obscure și incompetență. Orice decizie sau acțiune a Procurorului General era blamată și criticată. În paralel, se inițiase și câteva procese judiciare, care simultan contestau legalitatea numirii mele în funcție. E cunoscut faptul că pentru anularea rezultatelor concursului pentru selectarea Procurorului General erau puse în joc sume exorbitante, iar acest lucru îl știu nu doar eu. Litigiile pe aceste spețe s-au încheiat abia acum, recent. Mai mult, numai în ultimele trei luni, unii politicieni, foști procurori, avocați, de 5 ori s-au adresat Consiliului Superior al Procurorilor cu solicitări neîntemeiate de a porni împotriva mea anchete penale”, a declarat Stoianglo.

EUROPOL descifrează corespondența de pe unul din telefoanele utilizate de către Viorel Morari

O persoană cheie în această „schemă” ar fi nimeni altul decât fostul șef al Procuraturii Anticorupție. În septembrie 2019, fiind restabilit în mod ilegal în funcția de Procuror Anticorupție, Viorel Morari s-a aflat într-o comunicare strânsă cu reprezentanții puterii de atunci, consultându-i și oferindu-le serviciile sale, lucruri incompatibile cu statutul de procuror, spune procurorul.

„Investigând dosarul împotriva principalului mafiot din istoria Procuraturii Republicii Moldova – fostul șef al Procuraturii Anticorupție, am reușit, în condiții legale și cu suportul experților EUROPOL, să decodăm și să descifrăm corespondența de pe unul din telefoanele utilizate de către Viorel Morari. Datele pe care am reușit să le analizăm demonstrează clar cum și cu ajutorul cui, fostul șef al Procuraturii Anticorupție a manipulat opinia publică și mai continuă să o facă pentru a discredita activitatea Procuraturii și a Procurorului General. Descifrările oferite de EUROPOL devoalează esența concursului la funcția de Procuror General, organizat de ”oamenii buni”, arată cum puterea vede activitatea Procuraturii, ce fel de Procuror General și-au dorit și cel mai important, de ce se aspiră atât de mult la acest fotoliu. Așadar, în septembrie 2019,fiind restabilit în mod ilegal în funcția de Procuror Anticorupție, Viorel Morari s-a aflat într-o comunicare strânsă cu reprezentanții puterii de atunci, consultându-i și oferindu-le serviciile sale, lucruri incompatibile cu statutul de procuror”, a mai precizat acesta.

Implicarea fostului ambasador al UE, Peter Michalko

Fostul ambasador al Uniunii Europene, Peter Michalko, la fel, se regăște în discursul lui Alexandr Stoianoglo.

„Peter Michalko, Ambasadorul UE în RM din ultimii patru ani, care la fel, a fost într-o corespondență directă și apropiată cu fostul șef al Procuraturii Anticorupție. Viorel Morari îi raporta orice mișcare și-l ”aproviziona” din plin cu materiale de uz intern, acte procesuale în interesele sale și împotriva PG. Consecințele unei asemenea apropieri de conducerea Delegației UE la Chișinău sunt evidente, având în vedere bogata rețea de ONG-uri de media, experți în politici și reforme, care evident sunt finanțați pentru a fi independenți. Întâmplător sau nu, dar dialogul lui Viorel Morari cu Excelența Sa, Ambasadorul Peter Michalko a început exact în perioada Concursului la funcția de Procuror General și evident că această temă îl preocupa destul de mult pe domnul Ambasador. Reieșind din conversația dintre cei doi, întâlnirea lor a avut loc la sediul Misiunii UE la Chișinău pe 21 noiembrie 2019, după care Viorel Morari cu regularitate îi raporta toate mișcările din interiorul instituției”, spune procurorul.

Aportul lui Vlad Gribincea, președintele IPRE, în discreditarea procurorului general

În discursul său kilometric, procurorul general a vorbit și despre Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Potrivit lui Stoianoglo, Vlad Gribincea era interesat de metodele care pot influența mandatul Procurorului General Stoianoglo.

„Preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova Vlad Gribincea – deși a picat concursul la șefia Procuraturii Generale, se pare că a rămas curatorul Maiei Sandu pe domeniul Procuraturii. Decembrie 2019 –fiind deja vizat de controale la Procuratura Anticorupție, Viorel Morari îi raportează lui Gribincea despre remanierile operate de noul Procuror General în sistemul procuraturii, dă apreciere activității acestuia, se plânge pe controalele demarate în subdiviziunea pe care o conduce, raportându-i fiecare pas, numărul și lista de controlori, documente de uz intern. În replică, expertul îl consultă și-i oferă recomandări, cu promisiunea de a-l susține, inclusiv mediatic, sub protecția partenerilor de dezvoltare. În plus, Gribincea îi sugerează lui Viorel Morari anumite combinații de discreditare a PG. O asemenea susținere a lui Viorel Morari din partea IPRE nu este întâmplătoare. Este suficient să deschidem lista donatorilor IPRE și devine limpede cine stă în umbră: Fundația Konrad Adenauer – organizație-partener al Președinției; Fundația Soros Moldova, Uniunea Europeană etc. Președinte al consiliului de administrare al acestui ONG este chiar purtătoarea de cuvânt a Președintelui Maia Sandu. Mai mult, recent, în componența CSP-ului a fost desemnat reprezentantul societății civile desemnat de Președinte – Svetlana Balmuș – expertă în domeniul justiției în cadrul aceluiași IPRE. Și încă o coincidență, Iulian Rusu – vicedirectorul IPRE care-l menaja pe Viorel Morari este numit, acum câteva zile, în calitate de secretar de stat la Ministerul Justiției, fiind prezentat colectivului de către Sergiu Litvinenco”, explică Stoianoglo.

„Pentru a nu fi învinuit de subiectivism, de aplicare a unor instrumente de autoapărare și atac asupra presei independente, a societății civile și a pretinsei implicări nejustificate a factorului extern în treburile interne, mă adresez către comunitatea juridică din Republica Moldova cu îndemnul de a da o calificare juridică sau a livra o opinie la acest subiect”, a conchis procurorul general.

 

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.