Veste bună: Bitcoinul atinge 50.000 de dolari pentru prima dată în ultima lună. Ce a stimulat creșterea

Bitcoinul, cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoarea de piaţă, a ajuns la pragul de 50.000 de dolari pentru prima dată în ultimele patru săptămâni, alimentând seria de creşteri din primele zile ale lunii octombrie, conform Yahoo Finance.

Moneda digitală a scăzut sub respectivul prag pe 7 septembrie, într-un selloff care a inclus şi acţiunile mai multor firme cu expunere pe industria crypto. Pe 21 septembrie, Bitcoinul s-a depreciat până la 40.596 de dolari, scrie Ziarul Financiar.

Potrivit portalului CoinDesk, Bitcoinul a crescut cu 5,4% în ultimele 24 de ore la peste 50.100 dolari. Între timp, Ethereum a înregistrat un plus de 3,6% la 3.400 de dolari, iar Cardano şi Solana s-au apreciat cu 2,8% şi, respectiv, 0,3%.

Produsele şi fondurile de investiţii în criptomonede au înregistrat intrări pentru a şaptea săptămână consecutivă, pe măsură ce investitorii instituţionali au răspuns la declaraţiile încurajatoare ale autorităţilor de reglementare, arată datele managerului de active digitale CoinShares.

Săptămâna trecută, preşedintele Rezervei Federale (banca centrală americană) Jerome Powell a spus că nu are „nicio intenţie” să interzică tranzacţiile cu monede virtuale, piaţa reacţionând puternic în urma declaraţiei.

#pret #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Țările europene continuă să fie campioane la colectarea taxelor, în timp ce Republica Moldova rămâne mult sub nivelul statelor dezvoltate. Potrivit celor mai recente date ale OCDE, Danemarca colectează la buget echivalentul a 45,2% din PIB, în timp ce în Republica Moldova veniturile fiscale reprezintă aproximativ 21,3% din PIB.

Clasamentul OCDE, care include 38 de state membre, arată că media veniturilor fiscale este de 34,1% din PIB, aproape cu 13 puncte procentuale peste nivelul Republicii Moldova.

Pe primul loc se află Danemarca, unde statul colectează taxe echivalente cu 45,2% din PIB, urmată de Franța (43,5%), Austria (43,4%), Italia (42,8%) și Belgia (42,6%). Primele 19 poziții din top sunt ocupate de state europene.

Potrivit OCDE, nivelul ridicat al taxelor din Europa reflectă modelul social adoptat după cel de-Al Doilea Război Mondial, în care veniturile fiscale finanțează sisteme extinse de educație, sănătate, pensii și protecție socială. Cu toate acestea, structura taxelor diferă de la o țară la alta. De exemplu, Danemarca are unele dintre cele mai ridicate impozite pe venitul persoanelor fizice, dar taxe relativ reduse asupra companiilor și consumului.

La polul opus se află Mexicul, unde veniturile fiscale reprezintă doar 18,3% din PIB, urmat de Columbia (19,9%), Chile (20,5%) și Irlanda (21,7%).

Statele Unite se situează, de asemenea, în partea inferioară a clasamentului, cu venituri fiscale de 25,6% din PIB, cu mult sub media OCDE. Specialiștii explică această diferență prin nivelul mai redus al impozitării și prin faptul că statul american oferă, în general, mai puține beneficii sociale decât majoritatea țărilor europene.

Deși Republica Moldova nu face parte din OCDE și nu este inclusă în clasament, datele disponibile arată că în 2024 veniturile fiscale au reprezentat aproximativ 21,3% din PIB, un nivel apropiat de cel al Irlandei și semnificativ sub media statelor dezvoltate.