Leul tare. Ce îi favorizează puterea

Pe fundalul economiei în ascensiune leul moldovenesc devine tot mai tare de la o zi la alta față de euro și dolar. Aprecierea a început la începutul lunii iulie pentru dolar și din iunie pentru euro.

Astfel, dacă pe 6 iulie un dolar american costa 18,08 lei atunci la 7 octombrie acesta valorează 17,49 lei sau cu 3,3% mai puțin. Cel mai mult s-a apreciat euro, care la începutul lunii iunie costa 21,53 lei, iar în data de 7 octombrie cu 6,4% mai puțin.

Economiștii explică aprecierea monedei naționale prin faptul că după învestirea Guvernului Gavrilița în țară au începută să vină finanțările externe. Este vorba de creditul de 230 mil. USD de la FMI și 36,4 mil. euro de la UE. Totodată, BNM nu a intervenit cu cumpărări masive de valută străină. În luna august, BNM a intervenit pe piața interbancară locală, atât prin procurare, cât și vânzare de valută, în funcție de condițiile pieței. Astfel, pe ansamblul lunii, BNM a vândut în volum net 8,2 milioane USD.

Leul tare se menține și ca urmare a transferurilor moldovenilor care muncesc în străinătate, dar și ca urmare a intrărilor de valută din partea exportatorilor. Datele BNS relevă că în luna iulie exporturile de mărfuri s-au majorat cu 6,2% cu o valoare de 241 mil. USD comparativ cu luna precedentă.

Economiștii susțin că un leul mai puternic scade presiunea pe tariful la resursele energetice, în condițiile în care acestea sunt achiziționate în dolari. Or, în prezent prețurile la resursele energetice cresc de la o zi la alta. Gazul a ajuns să coste 120 euro pentru mia de metri cubi, iar cărbunele 240 USD.

#leul #aprciere #trend

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.