CNESP atenționează! Restaurantele să nu neglijeze măsurile epidemiologice, altfel le va fi sistată activitatea

În perioada 1 – 8 martie, angajații subdiviziunilor teritoriale ale Inspectoratului General al Poliției au efectuat o serie acțiuni de informare, evaluare și control a nivelului de respectare a măsurilor de prevenire a răspândirii infecției Sars-Cov-2.

Astfel, angajații IGP au verificat activitatea a 265 de cluburi de noapte, în urma abaterilor constatate au fost inițiate 247 de procese contravenționale în privința vizitatorilor aflați în incinta localurilor. Totodată, au fost întocmite 2 procese-verbale în privința administratorilor localurilor și alte 4 procese-verbale personalului din cluburile de noapte.

Asta, deși activitatea cluburilor de noapte este restricționată prin Hotărârea nr. 45 a CNESP din 15 februarie 2021. Potrivit art. 76, alin.1 din Codul Contravențional, persoanele fizice care nu respectă măsurile de profilaxie și combatere a bolilor pandemice riscă o amendă de la 2 000 până la 5 000 lei, iar persoanele juridice – de la 10 000 până la 35 000 lei.

În cazul încălcării repetate a deciziilor CNESP, vizitatorii riscă amenzi până la 25 000 de lei, în timp ce administratorii localurilor pot fi sancționați cu până la 75 000 lei.

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică regretă nerespectarea măsurilor epidemiologice atât de către cetățeni, cât și de administratorii localurilor, și atenționează că va fi examinată posibilitatea de a introduce măsuri mai drastice în activitatea restaurantelor și cluburilor de noapte.

În context, CNESP îndeamnă cetățenii să nu-și pună în pericol sănătatea lor și a celor din jur și să respecte măsurile epidemiologice, evitând la maxim locurile aglomerate.

#CNESP #Restaurante #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.