Teama de inflaţie a forţat toate băncile centrale mari din Europa de Est să scumpească creditul

Ultimul rebel al Europei de Est, banca naţională a Poloniei, a majorat pe neaşteptate dobânda de politică monetară, semn că se teme mai mult de persistenţa inflaţiei şi de pericolul apariţiei unei spirale salarii-preţuri care se autoîntreţine decât de frânarea creşterii economice. Astfel de temeri i-au determinat şi pe şefii băncilor centrale din Ungaria şi Cehia să crească dobânzile, adică să scumpească creditarea, încă de la începutul verii. Dobânzile sunt principalul instrument prin care băncile centrale pot ţine sub control inflaţia, scrie Ziarul Financiar.

În regiune, tonul l-a dat Ungaria, ţară cu datorii mari, a cărei monedă este predispusă la deprecieri considerabile şi al cărei guvern este pus pe cheltuieli electorale mari. A urmat Cehia, unde un pericol în plus pentru stabilitatea preţurilor este penuria de forţă de muncă.

Când cererea de forţă de muncă este mai mare decât oferta, salariile tind să crească, iar când salariile urcă, urcă şi preţurile. În plus, în Cehia, cea mai matură economie a regiunii, preţurile de consum sunt distorsionate şi de o piaţă imobiliară supraîncinsă. România, care a avut spaţiu de manevră mai mare cu dobânzile, a aşteptat până luna aceasta. Acţiunile băncilor centrale est-europene contrastează cu poziţia Băncii Centrale Europene şi cu cea a politicienilor germani, care asigură că factorii care stau la baza tendinţei actuale de creştere a preţurilor de consum, precum penuriile şi întreruperile din lanţurile de aprovizionare, sunt trecători.

#banci centrale #europa de est #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.