Cea mai mare piață din sudul Moldovei a fost deschisă la Slobozia Mare. Costul total al lucrărilor

Veste bună pentru producătorii și consumatorii din sudul țării, la Slobozia Mare, raionul Cahul a fost lansată cea mai mare piață din sudul Moldovei. Acolo, vizitatorii vor avea posibilitatea să procure lapte și brânzeturi, carne proaspătă, legume și fructe, cereale și nuci, produse din piele și blană, articole de artizanat, produse de cei aproape 1400 de antreprenori și gospodari din localitate.

Este vorba despre o piață transfrontalieră cu hală modernă, unde locuitorii din regiune, dar și de dincolo de Prut vor putea face cumpărături. Noua piață oferă condiții moderne de comercializare și va fi deschisă șapte zile din șapte.

Piața în stil rustic, dar cu o hală modernă, a fost construită de la zero cu suportul oferit de Elveția în cadrul proiectului PNUD „Migrație și dezvoltare locală” (1,1 milioane lei) și Programul guvernamental „DAR 1+3″ (250 mii lei), dar și contribuția Consiliului raional Cahul (300 mii lei), Primăria Slobozia Mare (837 mii lei) și a celor 150 de moldoveni originari din Slobozia Mare, stabiliți în diasporă (177 mii lei). Costul total al lucrărilor a fost de 2,6 milioane lei.

„Biroul Relații cu Diaspora are o mare oportunitate de a colabora cu comunitățile din Republica Moldova prin intermediul programului guvernamental DAR 1+3. Apreciem această intervenție, mai cu seamă pentru faptul că ne aduce mai aproape de băștinașii plecați care sunt parte a diasporei, mereu gata să contribuie la dezvoltarea locală și, respectiv a țării”, a spus Nadejda Zubco, șefa Biroului pentru Relații cu Diaspora.

Piața, inclusiv hala agroalimentară modernă, are o capacitate de 20 de locuri pentru comercializarea de produse din carne și lactate, 20 de locuri pentru comerț din camioane/automobile, 25 de locuri la tarabe, 5 gherete pentru produse industriale. Astfel, producătorii din Slobozia Mare vor atrage anual circa 12 mii de persoane din zona de sud a țării și România.

„Sunt extrem de surprinsă să văd rezultate atât de frumoase realizate într-o perioadă atât de scurtă, aici, la Slobozia Mare. Aceasta ne vorbește despre voința actorilor locali să își unească eforturile pentru binele oamenilor din comunitate. Mă bucur să constat că suportul oferit de Guvernul Elveției este multiplicat la nivel local, inclusiv cu implicarea băștinașilor. Toate acestea aduc rezultate care depășesc cu mult așteptările stabilite inițial în cazul celor 120 inițiative realizate cu suportul proiectului Migrație și dezvoltare locală”, a menționat Caroline Tissot, directoarea Biroului de cooperare al Elveției în Republica Moldova.

Dezvoltarea economică a satului Slobozia Mare este realizată în baza Foii de parcurs de dezvoltare economică locală 2019-2022, elaborată de businessul local în parteneriat cu autoritățile locale și băștinașii plecați din localitate. Toate acestea conform unei metodologii bine stabilite a proiectului Elveția-PNUD „Migrație și dezvoltare locală”.

„Această piață este un catalizator puternic pentru economia locală din Slobozia Mare – generând oportunități mai bune de vânzare a produselor locale și venituri decente pentru familii, precum și venituri pentru bugetul local. Mai mult, a devenit o atracție regională și transfrontalieră pentru cumpărători, turiști și vizitatori, încurajând turismul local în regiunea de sud a Moldovei”, susține Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

Piața este un element care completează și promovează nu numai dezvoltarea economică locală și regională, ci și activitatea turistică a localității. Proximitatea de portul Giurgiulești și de lacul Beleu, parte a rezervației Biosferei „Prutul de Jos”, inclusă în rețeaua mondială a UNESCO în 2018, ajută localitatea să dezvolte o ofertă turistică atractivă cu 24 puncte de interes, un centru de informare turistică, un muzeu cu peste 10 mii de exponate și ansamblul etnofolcloric „Mocănașii”.

„Pot afirma cu toată încrederea că Slobozia Mare este un pol economic la sudul țării și o destinație turistică inedită. Toate acestea le-am obținut prin schimbări realizate în comun cu agenții economici, gospodarii și băștinașii. Astfel, cu pași și victorii mici, monitorizate permanent am ajuns la realizări importante, menite să schimbe spre bine viața oamenilor”, a declarat Valentina Carastan, primara de Slobozia Mare.

Slobozia Mare este una dintre cele 25 de localități susținute de proiectul Elveția-PNUD „Migrație și dezvoltare locală” pentru dezvoltarea economiilor locale.

#slobozia mare #piata #comercializare #produse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.