Benetton, Hugo Boss și alte mărci europene îşi mută producţia mai aproape de casă. DE CE?

În urma perturbării lanţurilor de aprovizionare şi creşterii costurilor în contextul pandemiei, din ce în ce mai multe mărci europene au decis să-şi transfere producţia mai aproape de casă.

Companii ca Benetton şi Hugo Boss renunţă la fabricile din Asia în schimbul unor hub-uri în ţări mediteraneene, retailerul de fashion polonez analizează transferarea unei părţi a producţiei mai aproape de Europa, iar gigantul suedez IKEA vrea să-şi mute o mai mare parte a producţiei în Turcia, scrie Ziarul Financiar.

Mărci de fashion ca Benetton încep să renunţe la lanţurile globale de aprovizionare şi la centrele low-cost de producţie din Asia, o tendinţă ce s-ar putea dovedi a fi o moştenire de durată a pandemiei de coronavirus, scrie Reuters.

Compania italiană Benetton îşi aduce producţia mai aproape de casă, consolidându-şi operaţiunile din ţări ca Serbia şi Croaţia cu scopul de a-şi înjumătăţi producţia din Asia de la sfârşitul anului viitor, a anunţat CEO-ul companiei Massimo Renon.

„Este o decizie strategică de a avea un control sporit asupra procesului de producţie şi costurilor de transport“, a declarat Renon, adăugând că grupul a transferat deja peste 10% din producţie din ţări ca Vietnam, China şi India în 2021. „Astăzi, un container care costa 1.200-1.500 de dolari poate costa între 10.000 şi 15.000 de dolari, fără a exista siguranţa unei date a livrării“, a mai spus acesta.

Problema transportului determină şi alte companii din industria articolelor vestimentare, cum ar fi Hugo Boss, să analizeze transferul activităţilor de producţie mai aproape de pieţele de desfacere.

Firma de consultanţă AlixPartners arată că această reorientare către lanţuri mai regionale sau chiar naţionale este una de durată.

Şi retailerul polonez de modă LPP analizează transferul unei părţi din producţie mai aproape de Europa.

„Înregistrăm deja întârzieri în creştere în transportul maritim de mărfuri, întârzieri de trei săptămâni în transportul mărfurilor de la fabricile asiatice către Europa“, potrivit directorului financiar al companiei, Przemyslaw Lutkiewicz.

Costurile de producţie au crescut cu aproximativ 10-20%, a precizat acesta.

„Purtăm discuţii serioase cu fabrici din Turcia. Producţia va fi cu siguranţă mai scumpă, însă pentru a avea stocuri de vânzare, vom fi probabil nevoiţi să facem acest pas“, a declarat Lutkiewicz.

Gigantul de mobilă IKEA a plănuieşte la rândul său să transfere o parte mai mare din producţie în Turcia, a anunţat directorul financiar pentru Turcia al companiei.

„Din cauza problemelor legate de transport, încercăm să transferăm o parte mai mare din producţie în Turcia“, a declarat Kerim Nisel.

#marci europene #Benetton #Hugo Boss #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.