Românii și bulgarii, cei mai afectați de riscul sărăciei. Câți dintre moldoveni sunt săraci lipiți pământului

În 2020, erau în Uniunea Europeană 96,5 milioane de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, reprezentând 21,9% din populaţie, arată datele Eurostat.

Peste un sfert din populaţie era supusă anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială în patru state membre ale Uniunii Europene: România (35,8%), Bulgaria (33,6%), Grecia (27,5%) şi Spania (27%).

În contrast, cea mai scăzută pondere a persoanelor supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra anul trecut în Cehia (11,5%), Slovacia (13,8%), Slovenia (14,3%), Olanda (15,8%) şi Finlanda (15,9%).

În rândul celor 96,5 milioane de persoane din UE supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, aproximativ 5,9 milioane (1,3% din totalul populaţiei) locuiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie şi excluziune socială (riscul sărăciei, lipsuri materiale grave şi defavorizate din punct de vedere social şi locuiau în gospodării cu intensitate de lucru foarte scăzută).

Republica Moldova nu este inclusă în statisticile Eurostat nefiind membră a blocului comunitar, însă potrivit ultimelor datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2019, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe o persoană 2095,13 lei și, respectiv, rata sărăciei absolute a constituit 25,2%. În același timp, pragul sărăciei extreme a constituit în medie 1689,7 lei pe lună pe o persoană, iar rata sărăciei extreme a fost de 10,7%.

Populația rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât populația din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a constituit 34,5% față de 11,2% în mediul urban. De asemenea, în profil regional se observă, că nivelul sărăciei este mult mai mare în regiunea de Sud (40,4%), în timp ce în mun. Chișinău este mult mai redus (4,4%).

#rata #populație #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sute de persoane cu dublă cetățenie româno–moldovenească au rămas fără buletine după ce documentele au fost oprite la vamă. Fie că treceau vama din România în Republica Moldova, fie invers, în cazul a 870 de cetățeni actele de identitate preluate de poliția de frontieră. Principalul motiv a fost domiciliul fictiv din România, scrie 24iasi.ro.

Astfel, în cazul cetățenilor moldoveni care și-au făcut mutații în România, s-au efectuat verificări iar la cei care s-a constatat că domiciliul era fictiv, s-a trecut la aplicarea legii: la trecerea prin la trecerea prin punctele de frontieră dintre România și Moldova, actele de identitate au fost preluate. Fără aceste documente, cei 870 de cetățeni nu vor mai putea circula în Uniunea Europeană.

“În conformitate cu prevederile art.18 din Ordonanță de Urgență nr. 105 din 2001 privind frontiera de stat a României, în cazurile în care se constată că documentele de călătorie nu întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularului acestora să intre sau să iasă din țară, șeful punctului de trecere poate dispune întreruperea călătoriei acestuia.

De la începutul acestui an, pe timpul desfășurării misiunilor specifice, în punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, la nivelul structurilor subordonate Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași au fost reținute în vederea transmiterii către organele emitente aproximativ 870 de cărți de identitate care nu mai constituiau documente de călătorie“, se arătă în documentul solicitat de către redacția 24iași Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.