Gavrilița, ”la sfat” cu liderul separatist, Vadim Krasnoselski

20 Oct. 2021, 08:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Oct. 2021, 08:53 // Actual //  bani.md

Premierul Natalia Gavrilița a solicitat, marți liderului secesionist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski,  informații despre livrarea de electricitate prin centrala de la Cuciurgan, în condițiile în care volumele de gaze livrate de Moldovagaz s-au redus, despre rezervele de cărbune existente.

Vadim Krasnoselski a dat asigurări că centrala de la Cuciurgan va îndeplini toate obligațiile contractuale pentru furnizarea în continuare a energiei electrice pentru partea dreaptă a Nistrului.

Totodată, au fost discutate scenarii de alternativă pentru gospodăriile casnice și agenții economici privind aprovizionarea cu gaze, dar și despre posibilitatea achiziționării de păcură sau alte tipuri de combustibil.

În altă ordine de idei, Natalia Gavrilița și Vadim Krasnoselski au trecut în revistă subiectele actuale de dialog și au subliniat importanța întâlnirii în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană.

Pretinsul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a spus după întrevederea de luni a reprezentanților politici în cadrul Biroului OSCE din Chișinău că autoritățile moldovenești, în loc să discute despre criza transportului, situația priviind interdicția mașinilor cu numere transnistrene în traficul internațional, a solicitat Transnistriei să adreseze Rusiei în problema gazului.

Republica Moldova nu a reușit să semneze un contract de livrarea a gazelor cu Gazprom. Precedentul a fost prelungit până la 1 noiembrie. Săptămâna trecută autoritățile au instituit stare de alertă în sectorul energetic și au dispus eliberarea păcurei din rezerva de stat.

Una din problemele invocate de Gazprom în semnarea contractului este datoria la gaz a regiunii din stânga Nistrului, care în prezent se ridică la 7,4 miliarde USD.

Moldovagaz a contractat pentru octombrie curent de la gigantul rusesc, Gazprom, 54 de milioane de metri cubi de gaze naturale, ceea ce constituie 67% din cele 80 de milioane de metri cubi necesare pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului.

În prezent, Republica Moldova plătește 790 USD/mia de metri cubi de gaz. Or, Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

26 Sept. 2026, 19:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 19:49 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.