Gavrilița, ”la sfat” cu liderul separatist, Vadim Krasnoselski

Premierul Natalia Gavrilița a solicitat, marți liderului secesionist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, informații despre livrarea de electricitate prin centrala de la Cuciurgan, în condițiile în care volumele de gaze livrate de Moldovagaz s-au redus, despre rezervele de cărbune existente.

Vadim Krasnoselski a dat asigurări că centrala de la Cuciurgan va îndeplini toate obligațiile contractuale pentru furnizarea în continuare a energiei electrice pentru partea dreaptă a Nistrului.

Totodată, au fost discutate scenarii de alternativă pentru gospodăriile casnice și agenții economici privind aprovizionarea cu gaze, dar și despre posibilitatea achiziționării de păcură sau alte tipuri de combustibil.

În altă ordine de idei, Natalia Gavrilița și Vadim Krasnoselski au trecut în revistă subiectele actuale de dialog și au subliniat importanța întâlnirii în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană.

Pretinsul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a spus după întrevederea de luni a reprezentanților politici în cadrul Biroului OSCE din Chișinău că autoritățile moldovenești, în loc să discute despre criza transportului, situația priviind interdicția mașinilor cu numere transnistrene în traficul internațional, a solicitat Transnistriei să adreseze Rusiei în problema gazului.

Republica Moldova nu a reușit să semneze un contract de livrarea a gazelor cu Gazprom. Precedentul a fost prelungit până la 1 noiembrie. Săptămâna trecută autoritățile au instituit stare de alertă în sectorul energetic și au dispus eliberarea păcurei din rezerva de stat.

Una din problemele invocate de Gazprom în semnarea contractului este datoria la gaz a regiunii din stânga Nistrului, care în prezent se ridică la 7,4 miliarde USD.

Moldovagaz a contractat pentru octombrie curent de la gigantul rusesc, Gazprom, 54 de milioane de metri cubi de gaze naturale, ceea ce constituie 67% din cele 80 de milioane de metri cubi necesare pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului.

În prezent, Republica Moldova plătește 790 USD/mia de metri cubi de gaz. Or, Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

#separatist #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.