Gavrilița, ”la sfat” cu liderul separatist, Vadim Krasnoselski

20 Oct. 2021, 08:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Oct. 2021, 08:53 // Actual //  bani.md

Premierul Natalia Gavrilița a solicitat, marți liderului secesionist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski,  informații despre livrarea de electricitate prin centrala de la Cuciurgan, în condițiile în care volumele de gaze livrate de Moldovagaz s-au redus, despre rezervele de cărbune existente.

Vadim Krasnoselski a dat asigurări că centrala de la Cuciurgan va îndeplini toate obligațiile contractuale pentru furnizarea în continuare a energiei electrice pentru partea dreaptă a Nistrului.

Totodată, au fost discutate scenarii de alternativă pentru gospodăriile casnice și agenții economici privind aprovizionarea cu gaze, dar și despre posibilitatea achiziționării de păcură sau alte tipuri de combustibil.

În altă ordine de idei, Natalia Gavrilița și Vadim Krasnoselski au trecut în revistă subiectele actuale de dialog și au subliniat importanța întâlnirii în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană.

Pretinsul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a spus după întrevederea de luni a reprezentanților politici în cadrul Biroului OSCE din Chișinău că autoritățile moldovenești, în loc să discute despre criza transportului, situația priviind interdicția mașinilor cu numere transnistrene în traficul internațional, a solicitat Transnistriei să adreseze Rusiei în problema gazului.

Republica Moldova nu a reușit să semneze un contract de livrarea a gazelor cu Gazprom. Precedentul a fost prelungit până la 1 noiembrie. Săptămâna trecută autoritățile au instituit stare de alertă în sectorul energetic și au dispus eliberarea păcurei din rezerva de stat.

Una din problemele invocate de Gazprom în semnarea contractului este datoria la gaz a regiunii din stânga Nistrului, care în prezent se ridică la 7,4 miliarde USD.

Moldovagaz a contractat pentru octombrie curent de la gigantul rusesc, Gazprom, 54 de milioane de metri cubi de gaze naturale, ceea ce constituie 67% din cele 80 de milioane de metri cubi necesare pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului.

În prezent, Republica Moldova plătește 790 USD/mia de metri cubi de gaz. Or, Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

27 Iun. 2026, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Iun. 2026, 10:05 // Actual //  Ursu Victor

China și-a stabilit obiective mai ambițioase pentru dezvoltarea sectorului energetic, urmărind ca până în 2030 jumătate din energia electrică produsă în țară să provină din surse nefosile, potrivit noului plan cincinal pentru energie.

Noua țintă depășește semnificativ obiectivul anterior, care prevedea ca până în 2025 ponderea energiei din surse nefosile să ajungă la 42,3%.

Planul prevede că, până în 2030, 30% din energia electrică a Chinei va fi produsă exclusiv din surse eoliene și solare, față de obiectivul de 22% stabilit pentru 2025. Totodată, energia eoliană și cea solară vor reprezenta peste 50% din capacitatea totală instalată de producție a țării, echivalentul a aproximativ 2.700 GW.

Analiștii apreciază că obiectivele sunt relativ prudente în raport cu ritmul actual de dezvoltare a sectorului regenerabil și consideră că implementarea ar putea depăși chiar estimările oficiale.

În următorii cinci ani, China își propune să reducă intensitatea emisiilor de carbon din sectorul energetic cu peste 10%. Totuși, experții avertizează că, în condițiile în care consumul de energie electrică este așteptat să crească cu peste 5% anual, emisiile totale ar putea continua să crească până în 2030, chiar dacă intensitatea acestora va scădea.

Planul include și extinderea capacităților de stocare a energiei fără hidrocentrale prin pompaj până la 300 GW, față de ținta anterioară de 180 GW până în 2027.

De asemenea, China intenționează să majoreze producția anuală de hidrogen regenerabil la 2 milioane de tone până în 2030, de zece până la douăzeci de ori peste obiectivul actual pentru 2025, de 100.000–200.000 de tone.

Autoritățile chineze și-au propus și atingerea vârfului consumului de cărbune până în 2030, fără a preciza însă nivelul maxim vizat.