Criza gazelor: O consecință a iresponsabilității fostelor guvernări și o încercare a Rusiei de a-și realiza planurile

23 Oct. 2021, 21:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Oct. 2021, 21:10 // Actual //  MD Bani

Situația în care ne-am pomenit este o consecință a iresponsabilității fostelor guvernări, dar și o încercare a Rusiei de a folosi resursele energetice pentru a-și realiza planurile geopolitice. O spun unii foști deputați și analiști politici, care cred că decizia Guvernului de a institui stare de urgență în domeniul energetic era iminentă. Declarațiile au fost făcute aseară în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu”, de la TV8.

De la 10 august trebuia deja de identificat sursa alternativă, deoarece abordarea și atitudinea Rusiei era previzibilă pentru cei care urmăresc și înțeleg politica reală a biciului și a chipului uman, ziceam cândva a gazului rusesc. Dependența exclusivă și excesivă doar de o sursă de energie, în cazul de față a gazului natural, este un pericol foarte mare pentru stat și cetățeni. ”

„S-a pierdut timp. Eu sper să se rezolve situația. La iarnă să fie cald în case și oamenii să se afle în siguranță. Dar după asta eu cred că trebuie să fie făcută o anchetă, ca să se vadă de ce s-a ajuns la această criză. Poate totuși trebuia din timp de acționat.”

„Presiunea a scăzut până la limita posibilului. Ce face Rusia? De ce Rusia nu își îndeplinește obligațiunile contractuale? Ea s-a obligat să ne dea gaz cu 790 de dolari. Deci, Rusia ne pedepsește. Apare întrebarea de ce? Lui Grosu i s-a spus deschis: „Noi suntem foarte nemulțumiți că doamna președinte, Maia Sandu, a mers la Kiev și a participat la platforma Crimeii.”.”

„Nu există loc de discuții pe filiera de suveranitate, cedări pe segmentul politic. Transnistria, etc. (…)(lași și ce vorbește aici) Deci nu există loc să negociem gazul cu Rusia sau Gazprom și să cedăm pe filiera politică. (…) deloc de partea moldovnească.”„Putem face niște estimări (…) se va începe echilibrarea acestei situații.”

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!