Rusia vrea să „sugrume” Moldova. Tofilat: „Politica de şantaj a Moscovei este predictibilă, nimic nou sub soare”

Criza gazelor s-a accentuat în Republica Moldova după ce Moscova a refuzat să semneze prelungirea contractului de livrarea a gazelor, care a expirat la 30 septembrie. Mai nou, ieri Gazprom a amenințat Chișinăul că sistează livrările de gaze în cazul în care nu achită datoria de 709 mil. USD, dar și plata pentru metanul consumat în luna septembrie și octombrie. Or, expertul în energetică Sergiu Tofilat susține că „Politica de şantaj a Moscovei este predictibilă, nimic nou sub soare”.

”Politica de şantaj a Moscovei este predictibilă, nimic nou sub soare. Un scenariu similar au aplicat şi în Ucraina. În aprilie 2014 Gazprom a majorat preţul gazului de la $268,5 la $485, deci practic l-a dublat. La fel, Gazprom a solicitat achitarea pretinselor datorii la gaz de $2,2 miliarde. De ce? Pentru că poporul ucrainean a decis să iasă din orbita Moscovei şi să aleagă calea democratizării”, susține Sergiu Tofilat.

Potrivit expertului în energetică, Naftogaz Ucraina a refuzat achitarea datoriei şi a acţionat Gazpromul în arbitraj. Peste 3 ani, în decembrie 2017, Naftogaz a obţinut câştig de cauză. Încă peste 2 ani, în decembrie 2019, Gazprom a achitat părţii ucrainene $2,9 miliarde dolari.

În opinia lui Tofilat, „acum e momentul ca şi noi să ne lămurim cu datoria la gaz. Trebuie efectuat un control la Moldovagaz şi filialele sale începând cu 1998, de la momentul fondării. După asta vom vedea cine şi cui îi este dator în realitate”.

Ieri, Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom a declarat că Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.