România ne întinde o mână de ajutor. Bursa de Mărfuri: Vom contribui la întărirea securității energetice a Moldovei

Gabriel Purice, președintele Bursei de Mărfuri din România, care a înființat o subsidiară în Republica Moldova a declarat pentru presa din România că ar putea fi oferite și produse pentru tranzacționarea energiei electrice, însă, din păcate, concurența este limitată. Piața de energie electrică din Republica Moldova este dominată de un furnizor important în Transnistria. Concurența pe piața gazelor este, de asemenea, scăzută, însă șeful BRM este încrezător că s-ar putea dezvolta, deoarece Moldova este acum interconectată cu România și Ucraina prin coridorul transbalcanic și prin gazoductul Iași-Ungheni cu o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi pe an.

„BRM va contribui la întărirea securității energetice în Republica Moldova, ajutând la formarea celui mai bun preț pentru consumatorul final, iar în acest fel, la prevenirea oricăror crize pe piața de energie. Dorim să întindem o mâină de sprijin autorităților naționale la formarea și consolidarea unei piețe concurențiale a energiei și electricității, oferind mecanisme transparente și nediscriminatorii la achiziționarea și comercializarea de produse energetice. Avantajul major al tranzacționării transparente a energiei pe o piață reglementată este că prețurile se fixează în funcție de cerere și ofertă, iar informațiile despre participanții la piață și volumele tranzacționate sunt accesibile publicului larg, ceea ce nu poate fi decât în beneficiul consumatorilor finali, cetățeni sau întreprinderi”, a precizat Gabriel Purice.

BRM este cel mai mare operator a unei burse de mărfuri din România, gestionând un volum mediu anual de peste 5 000 de tranzacții, însumând peste 65 TWh, între altele, cu gaze naturale, energie electrică, produse petroliere, certificate CO2, materiale de construcții sau cereale. BRM este lider de piață în tranzacționarea gazelor naturale în România, licitând peste 70% din consumul intern național, iar la nivelul anilor 2018 și 2020 a tranzacționat un procent circa de 90% din consumul național. În perioada 2017-2019 BRM a tranzacționat un total de 65 TWh pe piața gazelor naturale, iar în 2020 a tranzacționat 71 TWh.

#Bursa de Mărfuri #electricitate #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Salariile deputaților, miniștrilor, judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova vor fi recalculate în baza unor noi coeficienți și valori de referință, potrivit proiectului de reformă a sistemului unitar de salarizare, elaborat de Ministerul Finanțelor. Modificările sunt planificate pentru 1 ianuarie 2027 și prevăd o nouă ierarhizare a funcțiilor de demnitate publică, dar și reguli diferențiate de remunerare pentru angajații sistemului judecătoresc.

Potrivit documentului, președintele Republicii Moldova, președintele Parlamentului și prim-ministrul sunt plasați în cea mai înaltă clasă de salarizare, 135, căreia îi corespunde coeficientul de 10,50. Vicepreședintele Parlamentului are prevăzut coeficientul 10,37, iar miniștrii – 9,96.

Pentru deputați, proiectul stabilește clasa de salarizare 128 și coeficientul 9,78. În nota de fundamentare, Ministerul Finanțelor propune pentru această categorie o valoare de referință de 4.700 de lei, ceea ce ar însemna un salariu de bază calculat de aproximativ 45.970 de lei lunar, înainte de aplicarea eventualelor drepturi salariale suplimentare și a reținerilor fiscale.

Președinții comisiilor parlamentare sunt poziționați într-o clasă superioară deputaților fără funcții de conducere, respectiv clasa 131, cu un coeficient de 9,96.

În sistemul judecătoresc, diferențele sunt și mai mari. Președintele Curții Constituționale este plasat în clasa 135, cu un coeficient de 10,50, iar judecătorii acestei instituții au prevăzut coeficientul 9,96. Pentru judecătorii Curții Constituționale este proiectată o valoare de referință distinctă, de 6.900 de lei, ceea ce ar permite calcularea unui salariu de bază de aproximativ 68.720 de lei pentru funcția de judecător constituțional.

La Curtea Supremă de Justiție, președintele instanței este încadrat în clasa 134, cu un coeficient de 10,37, iar judecătorii în clasa 130, cu un coeficient de 9,86.

Noua reformă prevede valori de referință diferențiate și în funcție de statutul magistraților. Astfel, pentru anumite categorii de judecători și procurori care au promovat evaluarea externă este prevăzută o valoare de referință de 6.200 de lei. În cazul personalului din justiție care nu a trecut prin acest proces, sunt proiectate valori de referință mai mici, în funcție de categoria profesională.

Documentele aferente proiectului scot la iveală și nemulțumiri cu privire la diferențele dintre remunerațiile judecătorilor și procurorilor. În procesul de avizare au fost formulate obiecții referitoare la poziționarea procurorilor în clase de salarizare inferioare judecătorilor și a fost invocată necesitatea unui tratament salarial echitabil între cele două profesii. Unele dintre propuneri au fost acceptate parțial de autorii reformei.

Ministerul Finanțelor justifică recalibrarea grilelor salariale prin necesitatea corelării remunerației cu responsabilitatea, complexitatea și importanța funcțiilor ocupate. În același timp, reforma urmărește reducerea dependenței de sporuri și consolidarea rolului salariului de bază în veniturile angajaților statului.

În total, pentru anul 2027 sunt proiectate șase valori de referință, cuprinse între 4.200 și 6.900 de lei, care vor fi utilizate la calcularea salariilor diferitelor categorii de personal bugetar.

#procurori #judecatori #bani