Săptămâna UE a programării: sute de elevi din Moldova și-au testat competențele digitale

27 Oct. 2021, 12:29
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
27 Oct. 2021, 12:29 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Tinerii din Cahul, Taraclia, Leova și Cantemir au avut șansa să exploreze creativitatea digitală și programarea în cadrul săptămânii UE a programării – Code Week. Aceasta este o inițiativă populară, sprijinită de Comisia Europeană, care se organizează anual și care are scopul să stimuleze și să promoveze codificarea și competențele digitale. 4.2 milioane de persoane din peste 80 de țări din întreaga lume au participat anul trecut la Săptămâna UE a Programării. În Moldova, evenimentul s-a desfășurat în perioada 9-24 octombrie 2021, fiind organizat în cadrul proiectului EU4Moldova: Startup City Cahul, implementat de ATIC, cu asistența financiară a Uniunii Europene, în parteneriat cu Suedia.

„Maraton de scratch” în 12 școli din regiunea Cahul

Participanții la Săptămâna UE a programării din acest an au fost implicați în mai multe activități interactive. După ce au parcurs un program de formare, profesorii din 12 școli i-au învățat pe copiii din clasele primare să dezvolte conținut digital, precum jocuri, povești, animații, prin intermediul limbajului de programare Scratch.

Ecaterina Bujoreanu, profesoară care predă Scratch la IP Gimnaziul „Mihai Eminescu”, s. Crihana Veche, r. Cahul: „Inițial, aveam unele temeri să predau un curs Scratch elevilor de vârstă școlară mică. La prima întâlnire, le-am arătat un joc pe calculator, creat în limbajul Scratch și i-am întrebat ce ar dori să modifice la acel joc. Am modificat programul conform unei propuneri pe care am primit-o, apoi i-am întrebat dacă doresc să învețe cum să creeze și ei povești animate și jocuri. Răspunsul a fost cel așteptat. A urmat o lecție în cadrul căreia am lucrat toți cu același personaj, costum și decor, apoi fiecare s-a axat pe propriile idei și pe propriul proiect. Acum ne întâlnim în fiecare zi de luni și de vineri și, cu siguranță, cursul va dura mai mult de o lună, întrucât pasiunea elevilor pentru Scratch crește cu fiecare lecție predată.”

Instituțiile școlare implicate sunt conectate la proiectul „Tekwill în fiecare școală” – program de creștere a abilităților digitale prin intermediul orelor opționale, precum: Design grafic, Dezvoltare web, Proiectare și dezvoltare aplicații mobile, Programare algoritmi în C / C ++ sau Inteligență artificială.

Proiecte cu impact la hackatonul Code Week

Și elevii claselor gimnaziale au fost invitați să celebreze săptămâna UE a programării prin participarea la un hackaton, pentru a identifica soluții utile comunității, prin aplicarea cunoștințelor digitale. Ei au avut sarcina de a genera soluții pentru una dintre următoarele probleme:

  1. Gestionarea deșeurilor, sortarea și reciclarea acestora
  2. Poluarea apei, utilizarea apelor uzate
  3. Schimbările climatice și încălzirea globală, poluarea aerului, defrișările.

Echipele create urmează a fi ghidate pe tot parcursul anului școlar de către o echipă de mentori, specialiști IT și specialiști în mediu, pentru a identifica cu o soluție digitală viabilă. Proiectele finale urmează a fi prezentate în luna mai a anului viitor, în fața unui juriu. Echipele câștigătoare vor primi premii pentru soluțiile creative și munca depusă.

Jānis Mažeiks, ambasadorul UE în Republica Moldova: „Agenda ambițioasă de transformare digitală, pe care s-au angajat să o realizeze atât UE, cât și Republica Moldova, necesită consolidarea competențelor digitale ale cetățenilor. Ne bucurăm că am facilitat participarea a peste 100 de elevi la „EU Code Week” din acest an – inițiativă din cadrul proiectului finanțat de UE „EU4Moldova: Startup City Cahul”. Acest lucru va contribui la un viitor mai bun pentru domeniul economic și cel al IT și va echipa tinerii pentru secolul XXI. Competențele în IT facilitează accesul la locuri de muncă mai bine plătite și un potențial mai mare de cooperare cu companiile europene”.

Adam Amberg, șeful Secției Cooperare pentru Dezvoltare, Ambasada Suediei: „Din partea Suediei, suntem încântați că veți putea utiliza cunoștințele și abilitățile voastre pentru un scop nobil, precum o schimbare pozitivă pentru mediul înconjurător. Suntem încrezuți că lucrul în echipă, în situații reale, vă va ajuta să obțineți încredere și să acumulați experiența necesară pentru a deveni acele persoane, care vor face diferența la nivel local. Acest lucru este important pentru noi toți. Astfel, din partea Suediei și a Delegației UE în Republica Moldova, vă încurajăm să deveniți principalii ambasadori ai mediului în regiunea de Sud și în toată Moldova. Abia așteptăm să aflăm despre soluțiile voastre tehnologice inovatoare în primăvara anului 2022. Până atunci, vă dorim mult succes!”

Ana Chirița, directoare proiecte strategice ATIC: „Capacitatea de a înțelege și a putea utiliza codurile semnificative este cu adevărat superputerea secolului 21. Cei care participă la Săptămâna UE a programării au o ocazie minunată de a dobândi competențe de programare și de a le îmbunătăți. Înțelegerea limbajelor de programare ajută la dezvoltarea gândirii, la identificarea de soluții creative, dezvoltă munca în echipă, competențe extrem de necesare pentru dezvoltarea elevilor. Ne bucurăm că Săptămâna Programării ne-a oferit posibilitatea să ghidăm elevii să înțeleagă că tehnologiile ne ajută să creăm lucruri frumoase, care să aducă bucurie celor din jur.”

Despre EU4Moldova: Startup City Cahul

„EU4Moldova: Startup City Cahul” este implementat în perioada 2020-2024 de ATIC, cu asistența financiară a Uniunii Europene în parteneriat cu Suedia. Inițiativa abordează dezvoltarea socio-economică durabilă a municipiului Cahul și a localităților învecinate, care completează acoperirea regională a asistenței pentru dezvoltare acordată de Uniunea Europeană Republicii Moldova. Proiectul sprijină în special dezvoltarea economică prin inovare, antreprenoriatul, ocuparea forței de muncă pentru întreprinderile mici și mijlocii din afara capitalei, precum și oferă oportunități de studio tinerilor, femeilor și fetelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM). Ca parte a proiectului, la Cahul va fi creat un centru regional de inovare și tehnologie – EU4Innovation Center – iar un grup larg de localnici vor deveni beneficiarii săi. Obiectivul centrului este de a avea un efect de stimulare în orașul Cahul și alte zone de dezvoltare din regiune.

10 Nov. 2026, 17:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Salariile deputaților, miniștrilor, judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova vor fi recalculate în baza unor noi coeficienți și valori de referință, potrivit proiectului de reformă a sistemului unitar de salarizare, elaborat de Ministerul Finanțelor. Modificările sunt planificate pentru 1 ianuarie 2027 și prevăd o nouă ierarhizare a funcțiilor de demnitate publică, dar și reguli diferențiate de remunerare pentru angajații sistemului judecătoresc.

Potrivit documentului, președintele Republicii Moldova, președintele Parlamentului și prim-ministrul sunt plasați în cea mai înaltă clasă de salarizare, 135, căreia îi corespunde coeficientul de 10,50. Vicepreședintele Parlamentului are prevăzut coeficientul 10,37, iar miniștrii – 9,96.

Pentru deputați, proiectul stabilește clasa de salarizare 128 și coeficientul 9,78. În nota de fundamentare, Ministerul Finanțelor propune pentru această categorie o valoare de referință de 4.700 de lei, ceea ce ar însemna un salariu de bază calculat de aproximativ 45.970 de lei lunar, înainte de aplicarea eventualelor drepturi salariale suplimentare și a reținerilor fiscale.

Președinții comisiilor parlamentare sunt poziționați într-o clasă superioară deputaților fără funcții de conducere, respectiv clasa 131, cu un coeficient de 9,96.

În sistemul judecătoresc, diferențele sunt și mai mari. Președintele Curții Constituționale este plasat în clasa 135, cu un coeficient de 10,50, iar judecătorii acestei instituții au prevăzut coeficientul 9,96. Pentru judecătorii Curții Constituționale este proiectată o valoare de referință distinctă, de 6.900 de lei, ceea ce ar permite calcularea unui salariu de bază de aproximativ 68.720 de lei pentru funcția de judecător constituțional.

La Curtea Supremă de Justiție, președintele instanței este încadrat în clasa 134, cu un coeficient de 10,37, iar judecătorii în clasa 130, cu un coeficient de 9,86.

Noua reformă prevede valori de referință diferențiate și în funcție de statutul magistraților. Astfel, pentru anumite categorii de judecători și procurori care au promovat evaluarea externă este prevăzută o valoare de referință de 6.200 de lei. În cazul personalului din justiție care nu a trecut prin acest proces, sunt proiectate valori de referință mai mici, în funcție de categoria profesională.

Documentele aferente proiectului scot la iveală și nemulțumiri cu privire la diferențele dintre remunerațiile judecătorilor și procurorilor. În procesul de avizare au fost formulate obiecții referitoare la poziționarea procurorilor în clase de salarizare inferioare judecătorilor și a fost invocată necesitatea unui tratament salarial echitabil între cele două profesii. Unele dintre propuneri au fost acceptate parțial de autorii reformei.

Ministerul Finanțelor justifică recalibrarea grilelor salariale prin necesitatea corelării remunerației cu responsabilitatea, complexitatea și importanța funcțiilor ocupate. În același timp, reforma urmărește reducerea dependenței de sporuri și consolidarea rolului salariului de bază în veniturile angajaților statului.

În total, pentru anul 2027 sunt proiectate șase valori de referință, cuprinse între 4.200 și 6.900 de lei, care vor fi utilizate la calcularea salariilor diferitelor categorii de personal bugetar.