Profesorii inovatori au fost premiați cu câte 10.000 de lei fiecare

21 de cadre didactice au primit câte 10.000 de lei pentru implicarea și susținerea programelor de educație în domeniul tehnologiilor informaționale în școlile și liceele din țară.

Premianții sunt „profesorii inovatori”, titlu fiind obținut ca urmare a motivației, perseverenței și calității lucrărilor finale pe care le-au elaborat la absolvirea programului de formare „Tekwill în Fiecare Școală”. Premiile le-au fost oferite de către compania QSystems, specializată în elaborarea produselor software pentru piața serviciilor financiare, în cadrul unui parteneriat cu proiectul. Suportul financiar a fost alocat cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a companiei și reprezintă un act de responsabilitate în susținerea educației inovative în școli.

Ana Chirița, directoarea proiectului Tekwill: „O generație de viitori profesioniști începe de la instruire de calitate de pe băncile școlii. Pentru că domeniul tehnologiilor informaționale este în continuă creștere, iar piața muncii are nevoie de specialiști calificați, prin intermediul proiectului „Tekwill în Fiecare Școală” vom continua să aducem profesiile viitorului mai aproape de elevi, susținând profesorii să-și dezvolte abilitățile și competențele digitale, pentru a fi cât mai pregătiți în procesul de predare. La fel, vom oferi suport inițiativelor private care au drept scop susținerea educației la toate nivelele. Prin parteneriate publice și private, împreună vom reuși să aducem tehnologia în școli și mai aproape de elevi, pregătind specialiștii de mâine. ”

Andrei Aidov, director QSystems: „În viața fiecăruia dintre noi există un profesor care ne-a susținut și ne-a oferit acea doză de încredere pentru a continua să învățăm și să ne dezvoltăm profesional. Îmi amintesc și astăzi de profesorul meu de informatică, datorită căruia am înțeles că acest domeniu este al meu și că vreau să construiesc o carieră în sectorul tehnologic. Din acest motiv, împreună cu colegii de la Qsystems, am decis să sprijinim eforturile cadrelor didactice în educarea generațiilor de mâine, printr-un cadou simbolic, în mod special pentru că, în prezent, munca lor nu este suficient de mine apreciată și plătită. Vă mulțumim pentru răbdarea de care dați dovadă în educarea generațiilor de mâine.”

Cine sunt Profesorii Inovatori

În această vară, cei 21 de profesori inovatori din nordul, centrul și sudul țării au participat la un amplu program de formare, în cadrul căriua au beneficiat de mentorat, ghidare și cele mai bune practici pentru a preda în anul de învățământ 2021-2022 una din cele 6 discipline extracurriculare din cadrul programului „Tekwill în Fiecare Școală”. Ei au fost selectați din aproximativ 200 de profesori care au participat la sesiunile de instruire complexă și programele de mentorat. Anterior, în cadrul galei „Profesor Inovator Tekwill”, cadrele didactice au primit Certificate de Excelență și laptopuri performante pentru a le utiliza în procesul de predare.

Pavel Cerbușcă, profesor, Liceul Teoretic Republican „Aristotel”: „În prezent, centrul Tekwill reprezintă un mediu educațional favorabil atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Datorită proiectelor implementate în cadrul instituțiilor de învățământ din țară, avem posibilitatea să instruim elevii și să le oferim inclusiv competențe nu doar profesionale, dar și de viață. Iar acești elevi, merg în comunități, în familii, unde transmit cunoștințele acumulate. În rezultat, are de câștigat întreaga societate. În calitate de profesori, susținem abordarea educației duale, ca elevii să practice voluntariatul în instituții de profil, iar ulterior să beneficieze de joburi direct în aceste companii.”

Natalia Schițco, profesoară, Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”: „Cursurile Tekwill au un impact major pentru profesorii din instituțiile de învățământ general din țară. Domeniul nostru este în continuă mișcare, iar pentru a menține curiozitatea și interesul elevilor, este necesar să ne îmbogățim cunoștințele. Vă mulțumim pentru faptul că ați oferit oportunitatea tuturor profesorilor, indiferent de domeniu, să studieze și să predea profesiile viitorului. Datorită cursurilor de formare profesională, putem integra cunoștințele obținute inclusiv în cadrul altor discipline, iar elevii sunt mai implicați în proiecte și mai curioși să descopere profesiile viitorului.”

„Tekwill în fiecare școală” și-a luat angajamentul că până în anul 2024, peste 90% dintre liceele din toată țară să fie membre ale comunității. Cursurile predate în cadrul acestei inițiative sunt plasate pe o platformă de eLearning – tekwill.online – care este destinată profesorilor și elevilor de liceu, iar până în prezent, peste 20.000 de elevi din clasele 7-12 s-au înscris deja. Fiecare curs cuprinde 34 de lecții, ceea ce permite studierea acestora în decursul a unui an academic, iar fiecare lecție săptămânală include resurse educaționale de tip text digital, video, exerciții de simulare, teste interactive de evaluare, iar pentru promovarea este nevoie să fie elaborat și un proiect final. „Tekwill în Fiecare Școală”, implementat de TEKWILL în cadrul Asociației Naționale a Companiilor TIC (ATIC), cu susținerea financiară a partenerilor externi de dezvoltare – USAID Moldova, Suedia, EU4Moldova și PNUD Moldova.

#titlu #profesori inovatori #program de formare #Tekwill #premii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.