DOC Dinari Cojocaru are un aliat de la PAS în lupta cu chioșcurile cu ziare. Redacțiile cer implicarea lui Ion Ceban

Dinari Cojocaru, consilier municipal din partea PSRM, taxat dur pentru declarațiile scandaloase de mai multe redacții de ziare de la noi, se pare că are un aliat în lupta sa cu chioșcurile. Este vorba de consilierul municipal din partea PAS, în prezent director al „Poștei Moldovei”, Roman Cojuhari.

Cei doi sunt, de altfel, cei mai vocali la ședințele Consiliului Municipal Chișinău, mai cu seamă atunci când se discuta despre chioșcurile cu ziare. Acest lucru îngrijorează presa tipărită, și nu doar, care solicită implicarea primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban pentru a opri acest dezmăț, pus la cale de cei doi consilieri. Cel puțin asta se arată într-o scrisoare deschisă expediată în adresa edilului Capitalei, dar și în adresa fracțiunilor din CMC.

„Prin această scrisoare deschisă, vă solicităm susținerea și acordarea scuzelor de rigoare pentru discreditarea pe care ați adus-o presei/distribuției acesteia, într-un final consumatorilor noștri, să stopați lichidarea punctelor de distribuție a ziarelor și publicațiilor periodice”, se arată în scrisoare.

Între timp, redacțiile se arată total nedumerite de faptul că cei doi consilieri încearcă să blocheze și sisteze activitaea chioșcurilor cu ziare, însă nu văd problemele reale ale orașului, cum ar fi: gheretele și comerț stradal neautorizat care au împânzit orașul, și nu doar acestea. Mai exact, în timp ce gheretele cu produse chimice, cu cafea, lapte, carne, cei doi consilieri, Cojocaru și Cojuhari, aruncă cu pietre în gheretele de presă.

„Chioșcurile cu ziare ne asigură un loc de muncă, o posibilitate de a procesa, dar și mai mult de a informa și acel mic grup de persoane care procură ziare și își doresc să fie informați. Presa, distribuția presei periodice cu toți cunosc că nu poate exista fără subvenții, fără un suport financiar, iar asta nu e motiv de a fi lichidată, iar drept motiv că în acel loc/spațiu se comercializează și alte produse, este un mic suport de susținere a acesteia, nimic mai mult… Este evident că lichidareea chioșcurilor de distribuție a presei periodice trebuie percepută și evaluată în ansamblu. Impactul este mult mai larg. Peste 4 000 de persoane vor rămâne fără un loc de muncă, nu se vor mai achita salarii și impozite la bugetul de stat, ziarele, revistele și altă presă periodică nu va mai încasa minim 25% din venituri și pot ajunge în prag de faliment, tipografiile vor tipări mai puține ziare, precum și multe alte efecte colaterale”, se mai precizează în scrisoarea redacțiilor semnatare.

Amintim că declarațiile consilierului municipal din partea PSRM, omul din spatele afacerii specializată în producerea detergenților, și unul dintre liderii pieței de dezinfectanți de la noi, Dinari Cojocaru care a propus CMC-ului să voteze pentru lichidarea chioșcurilor cu ziare, a trezit nedumerirea și indignarea mai multor redacții de ziare din țară.

DOC Un consilier socialist, „a primit un șut în fund” pentru declarațiile sale. Vrea să lichideze chioșcurile cu ziare

Reprezentanții publicațiilor au taxat dur ieșirea lui Cojocaru și au solicitat scuze publice din partea funcționarului pentru că și-a permis să discrediteze presa scrisă.

„Credem că astfel de declarații ale dvs. sunt tendențioase și cu caracter agresiv, se dorește doar o politizare a acestui segment de activitate, dar nu susținere, iar astfel de mesaje nu vă fac față”, se arată în scrisoarea expediată în adresa consilierului municipal.

Amintim că în februarie 2020, în mai multe informații publice, oferite de colegii noștri au fost prezentate informații precum că, în ultimii cinci ani, în Republica Moldova şi-au sistat activitatea redacţiile a peste 50 de ziare şi reviste, din cauza situaţiei în care s-a pomenit sectorul distribuţiei ediţiilor periodice.

La 27 martie 2020, Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” anunța redacțiile despre „sistarea pe un termen nedeterminat” a distribuției ziarelor și revistelor, invocând regimul special de muncă pentru protecția angajaților în perioada stării de urgență.

Asociația Presei Independente (API) a atras atenția autorităților despre riscurile sistării procesului de editare a publicațiilor periodice, inclusiv asupra dreptului la informare al cetățenilor. Ulterior, Poșta Moldovei a reluat distribuția publicațiilor periodice.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.