DOC Dinari Cojocaru are un aliat de la PAS în lupta cu chioșcurile cu ziare. Redacțiile cer implicarea lui Ion Ceban

Dinari Cojocaru, consilier municipal din partea PSRM, taxat dur pentru declarațiile scandaloase de mai multe redacții de ziare de la noi, se pare că are un aliat în lupta sa cu chioșcurile. Este vorba de consilierul municipal din partea PAS, în prezent director al „Poștei Moldovei”, Roman Cojuhari.

Cei doi sunt, de altfel, cei mai vocali la ședințele Consiliului Municipal Chișinău, mai cu seamă atunci când se discuta despre chioșcurile cu ziare. Acest lucru îngrijorează presa tipărită, și nu doar, care solicită implicarea primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban pentru a opri acest dezmăț, pus la cale de cei doi consilieri. Cel puțin asta se arată într-o scrisoare deschisă expediată în adresa edilului Capitalei, dar și în adresa fracțiunilor din CMC.

„Prin această scrisoare deschisă, vă solicităm susținerea și acordarea scuzelor de rigoare pentru discreditarea pe care ați adus-o presei/distribuției acesteia, într-un final consumatorilor noștri, să stopați lichidarea punctelor de distribuție a ziarelor și publicațiilor periodice”, se arată în scrisoare.

Între timp, redacțiile se arată total nedumerite de faptul că cei doi consilieri încearcă să blocheze și sisteze activitaea chioșcurilor cu ziare, însă nu văd problemele reale ale orașului, cum ar fi: gheretele și comerț stradal neautorizat care au împânzit orașul, și nu doar acestea. Mai exact, în timp ce gheretele cu produse chimice, cu cafea, lapte, carne, cei doi consilieri, Cojocaru și Cojuhari, aruncă cu pietre în gheretele de presă.

„Chioșcurile cu ziare ne asigură un loc de muncă, o posibilitate de a procesa, dar și mai mult de a informa și acel mic grup de persoane care procură ziare și își doresc să fie informați. Presa, distribuția presei periodice cu toți cunosc că nu poate exista fără subvenții, fără un suport financiar, iar asta nu e motiv de a fi lichidată, iar drept motiv că în acel loc/spațiu se comercializează și alte produse, este un mic suport de susținere a acesteia, nimic mai mult… Este evident că lichidareea chioșcurilor de distribuție a presei periodice trebuie percepută și evaluată în ansamblu. Impactul este mult mai larg. Peste 4 000 de persoane vor rămâne fără un loc de muncă, nu se vor mai achita salarii și impozite la bugetul de stat, ziarele, revistele și altă presă periodică nu va mai încasa minim 25% din venituri și pot ajunge în prag de faliment, tipografiile vor tipări mai puține ziare, precum și multe alte efecte colaterale”, se mai precizează în scrisoarea redacțiilor semnatare.

Amintim că declarațiile consilierului municipal din partea PSRM, omul din spatele afacerii specializată în producerea detergenților, și unul dintre liderii pieței de dezinfectanți de la noi, Dinari Cojocaru care a propus CMC-ului să voteze pentru lichidarea chioșcurilor cu ziare, a trezit nedumerirea și indignarea mai multor redacții de ziare din țară.

DOC Un consilier socialist, „a primit un șut în fund” pentru declarațiile sale. Vrea să lichideze chioșcurile cu ziare

Reprezentanții publicațiilor au taxat dur ieșirea lui Cojocaru și au solicitat scuze publice din partea funcționarului pentru că și-a permis să discrediteze presa scrisă.

„Credem că astfel de declarații ale dvs. sunt tendențioase și cu caracter agresiv, se dorește doar o politizare a acestui segment de activitate, dar nu susținere, iar astfel de mesaje nu vă fac față”, se arată în scrisoarea expediată în adresa consilierului municipal.

Amintim că în februarie 2020, în mai multe informații publice, oferite de colegii noștri au fost prezentate informații precum că, în ultimii cinci ani, în Republica Moldova şi-au sistat activitatea redacţiile a peste 50 de ziare şi reviste, din cauza situaţiei în care s-a pomenit sectorul distribuţiei ediţiilor periodice.

La 27 martie 2020, Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” anunța redacțiile despre „sistarea pe un termen nedeterminat” a distribuției ziarelor și revistelor, invocând regimul special de muncă pentru protecția angajaților în perioada stării de urgență.

Asociația Presei Independente (API) a atras atenția autorităților despre riscurile sistării procesului de editare a publicațiilor periodice, inclusiv asupra dreptului la informare al cetățenilor. Ulterior, Poșta Moldovei a reluat distribuția publicațiilor periodice.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.