Efectele Brexit. Companiile japoneze fug din UK în UE

Firmele japoneze renunță la UK în schimbul UE. Scărea s-a accentuat începând cu 2016, când a avut referendumul Brexit.

Numărul firmelor japoneze cu sediul în Marea Britanie a scăzut cu 12% între 2014 și 2019, de la 1.084 la 951, cea mai mare parte a scăderii producându-se în perioada tumultuoasă din punct de vedere politic, după referendumul Brexit din iunie 2016. întreprinderile au scăzut cu 4%, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe (MoFA) analizate de Rudlin Consulting, cea mai mare parte a impactului fiind asupra serviciilor financiare și a sectoarelor de producție.

„Numărul companiilor japoneze și al angajaților acestora din Marea Britanie începe să scadă”, a declarat autorul raportului, Pernille Rudlin, care a petrecut decenii la companii precum Mitsubishi și Fujitsu și consiliază firmele japoneze. „Având în vedere că acest lucru este împotriva tendinței din alte părți ale Europei, este greu de evitat concluzia că aceasta este o reacție la Brexit.”

Declinul din Marea Britanie vine dintr-o bază ridicată, Marea Britanie găzduind al doilea cel mai mare număr de companii japoneze după Germania. Marea Britanie găzduiește cel mai mare număr de resortisanți japonezi din Europa, precum și cei mai mulți angajați ai companiilor japoneze, scrie Politico.

Raportul va face o lectură incomodă pentru guvernul Regatului Unit, care speră să folosească libertățile oferite de Brexit pentru a stimula comerțul.

Raportul Asia House investighează viitorul relațiilor comerciale dintre Marea Britanie și Japonia și face două recomandări cheie pentru a stimula comerțul viitor: mai mult sprijin pentru întreprinderi la export și o extindere a capitolului de investiții al acordului comercial bilateral pe care cele două țări au convenit-o în septembrie trecut.

„Următoarea fază a relațiilor bilaterale va necesita un efort mai concertat, în special în cazul IMM-urilor”, susține acesta, indicând că capitolul de investiții al acordului comercial „ar fi putut merge mai departe”. Există un „potențial imens” de a spori investițiile între cele două țări, a spus acesta.

#brexit #UK #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.