Efectele Brexit. Companiile japoneze fug din UK în UE

Firmele japoneze renunță la UK în schimbul UE. Scărea s-a accentuat începând cu 2016, când a avut referendumul Brexit.

Numărul firmelor japoneze cu sediul în Marea Britanie a scăzut cu 12% între 2014 și 2019, de la 1.084 la 951, cea mai mare parte a scăderii producându-se în perioada tumultuoasă din punct de vedere politic, după referendumul Brexit din iunie 2016. întreprinderile au scăzut cu 4%, potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe (MoFA) analizate de Rudlin Consulting, cea mai mare parte a impactului fiind asupra serviciilor financiare și a sectoarelor de producție.

„Numărul companiilor japoneze și al angajaților acestora din Marea Britanie începe să scadă”, a declarat autorul raportului, Pernille Rudlin, care a petrecut decenii la companii precum Mitsubishi și Fujitsu și consiliază firmele japoneze. „Având în vedere că acest lucru este împotriva tendinței din alte părți ale Europei, este greu de evitat concluzia că aceasta este o reacție la Brexit.”

Declinul din Marea Britanie vine dintr-o bază ridicată, Marea Britanie găzduind al doilea cel mai mare număr de companii japoneze după Germania. Marea Britanie găzduiește cel mai mare număr de resortisanți japonezi din Europa, precum și cei mai mulți angajați ai companiilor japoneze, scrie Politico.

Raportul va face o lectură incomodă pentru guvernul Regatului Unit, care speră să folosească libertățile oferite de Brexit pentru a stimula comerțul.

Raportul Asia House investighează viitorul relațiilor comerciale dintre Marea Britanie și Japonia și face două recomandări cheie pentru a stimula comerțul viitor: mai mult sprijin pentru întreprinderi la export și o extindere a capitolului de investiții al acordului comercial bilateral pe care cele două țări au convenit-o în septembrie trecut.

„Următoarea fază a relațiilor bilaterale va necesita un efort mai concertat, în special în cazul IMM-urilor”, susține acesta, indicând că capitolul de investiții al acordului comercial „ar fi putut merge mai departe”. Există un „potențial imens” de a spori investițiile între cele două țări, a spus acesta.

#brexit #UK #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.