Criptomoneda bazată pe serialul Squid Game s-a dovedit a fi o „ţeapă”. A crescut cu 75.000% în mai puţin de o săptămână

O criptomonedă inspirată de serialul Squid Game de pe Netflix a crescut cu 75.000% în mai puţin de o săptămână, însă legăturile activului către website-ul oficial şi social media au căzut recent, ceea ce sugerează că moneda a făcut obiectul unei escrocherii, relatează Business Insider.

În ultimele zile au apărut tot mai multe rapoarte conform cărora cumpărătorii nu şi-au mai putut vinde monedele şi să îşi încaseze astfel profiturile pe singurul exchange disponibil, serviciul Pancakeswap, scrie Ziarul Financiar.

Utilizatorii CoinMarketCap susţin că site-urile şi paginile de social media asociate token-ului SQUID au încetat să mai funcţioneze. Potrivit documentelor proiectului SQUID, activul constituie o criptomonedă de tip play-to-earn inspirată de serialul sud-coreean.

Preţul monedei a explodat săptămâna trecută, de la 0,01 dolari în ziua de marţi, 26 octombrie la 38 de dolari duminică. Ieri, SQUID se apropiase la un moment dat de 2.900 de dolari, prăbuşindu-se ulterior până la aproape zero dolari. Recent, Squid atingea o valoare de piaţă de 340 de milioane de dolari.

„Escrocheria şi-a încheiat ciclul, iar preţul a scăzut semnificativ. Faptul că au fost şterse website-uri şi conturi de social media este un semn evident că a fost o înşelătorie”, spune Bobby Ong, cofondator al CoinGecko.

Escrocii anonimi din spatele monedei au obţinut cel puţin 2,1 milioane de dolari înainte să închidă proiectul. De la lansare, criptomoneda a crescut de peste 23 de milioane de ori.

#SQUID #crestere #pret #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom