Glasul roților de tren a răgușit serios. Cum CFM a fost sufocată de șpăgile virate lui Plahotniuc

Calea Ferată a Moldovei s-a pomenit într-o situație dezastruoasă după ce a fost delapidată ani în șir, iar angajații companiei de stat înregistrau restanțe la salariu. Anul pandemic 2020 a venit ca o lovitură dură pentru întreprindere, după ce s-au redus transporturile de mărfuri pe calea ferată, care era principala sursă de venit. Datoriile s-au majorat or, anul trecut pierderile au totalizat 460 mil. de lei. Comisioanele dintr-o companie britanică erau redirecționate spre contul unei companii la o bancă implicată în furtul miliardului, unde avea cont și familia Plahotniuc. În 2019, Calea Ferată din Moldova a pierdut aproape jumătate din transporturi din cauza șpăgilor pretinse de fosta conducere a PDM de la Combinatul siderurgic din Galați.

Schimbările politice din țară au avut un rol determinant și asupra firmelor de expediție acceptate să desfășoare activități de transport pe calea ferată. În diferite perioade, fiecare conducere politică a statului a avut „firmele sale de casă”, se arată în materialul anticorupție.md.

Un raport SIS arată că, începând din 2014, a funcționat un grup de firme controlat de oamenii apropiați fugarului Vladimir Plahotniuc.

Artizanii schemei de corupție percepeau neoficial taxe cuprinse între doi și cinci dolari per tonă de marfă transportată.

Serviciul de Informații și Securitate a indicat printre firmele vizate în această afacere două companii – Condaline SRL, Translogist Sistem SRL – fondate de Marcelian Pîrlog.

Taxa neoficială de doi–cinci dolari era trimisă de către firmele protejate în contul unei companii din Marea Britanie – Cargologist LP.

Cargologist LP este firmă fondată în decembrie 2013 în Edinburgh, Scoția, Marea Britanie, care a funcționat până în 2017. Registrele britanice nu indică nici acționarii firmei și nici directorii acesteia.

Cu toate acestea, documentele arată că partenerii structurii de conducere erau două offshore-uri din Seychelles – Kingsley Business Services LTD și Longford Solutions LTD.

Cargologist LP, compania unde se plăteau șpăgile expeditorilor de pe calea Calea Ferată din Moldova, avea cont la ABLV Bank din Riga, Letonia, bancă la care soția lui Plahotniuc deținea mai multe conturi și care a fost implicată în „Landromatul rusesc” și dosarul „furtul miliardului”.

Din 2017 transferurile aferente transportului pe Calea Ferată din Moldova au început să meargă către Global Logistics Railway LP, o altă companie înregistrată în Scoția.

Între iulie 2016 și ianuarie 2018, firmele de expediții au transferat suma de 78 de milioane de lei către Global Logistics Railway LP.

În perioada septembrie 2014 – decembrie 2016, firmele de expediție au transferat împreună pe contul companiei britanice Cargologist LP suma de 158 de milioane de lei.

#șapagă #CFM #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pofida unei recolte promițătoare în sezonul agricol 2025–2026, fermierii moldoveni se confruntă cu o piață instabilă și o serie de provocări comerciale regionale, arată analiza detaliată a economistului Iurie Rija. Conform acestuia, deși producția de grâu cunoaște o revenire semnificativă – cu randamente estimate între 4,0 și 4,5 tone/ha și o recoltă totală prognozată la 1,5–1,6 milioane tone – valoarea comercială a grâului este serios afectată de contextul regional.

Politicile comerciale restrictive ale Uniunii Europene față de grâul ucrainean pot crea un „spațiu de preț” avantajos pentru exporturile moldovenești, însă presiunile asupra pieței nu lipsesc. România, principal partener de export, înregistrează o recoltă record, ceea ce trage cotațiile în jos. În același timp, Ucraina continuă să vândă sub cost în regiune din cauza dificultăților logistice și a lipsei de acces predictibil la porturi.

În sezonul iulie 2024 – iunie 2025, Moldova a exportat 838,7 mii tone de grâu, în scădere cu 37,5% față de sezonul precedent. Totuși, prețul mediu a crescut ușor cu 7,7%, ajungând la 3,88 lei/kg. Chiar și așa, valoarea totală a exporturilor a scăzut la 3,25 miliarde lei, cu 32,7% mai puțin decât în sezonul anterior, când încasările au atins un maxim istoric de 4,83 miliarde lei.

În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat doar 273 mii tone de grâu – aproape la jumătate față de perioada similară din 2024 – dar la un preț mediu de 4,30 lei/kg, cu 18% mai mult decât anul trecut.

Potrivit economistului, „marjele de profit vor fi strânse în 2025–2026, iar supraviețuirea pe piață va depinde de eficiența operațională. Doar fermierii cu randamente ridicate și costuri optimizate vor putea genera profit real”.

Datele arată că România a rămas principala destinație de export (435.000 tone), urmată de Grecia și Italia, țară care a oferit cel mai mare preț mediu – 4,49 lei/kg. Libanul continuă să mențină o cerere constantă, semnalând stabilitatea unor rute comerciale din Orientul Mijlociu.

Pe plan intern, prețurile actuale de tranzacționare variază între 2.700 și 3.200 lei/tonă, insuficient pentru a acoperi cheltuielile în cazul fermelor cu productivitate medie. Din acest motiv, mulți producători au ales să amâne vânzările, în speranța unei redresări a prețurilor după epuizarea presiunii de ofertă post-recoltă.

În clasamentul exportatorilor, RUSAGRO-PRIM rămâne lider detașat cu 66.000 tone exportate în primul semestru din 2025, urmată de OROM-IMEXPO și GRANDO INVEST. În schimb, fostul lider AGROFLORIS-NORD a dispărut complet din piață în 2025, după un declin abrupt în anul precedent.

În concluzie, Iurie Rija avertizează că, în pofida semnalelor pozitive din producție, „competitivitatea și adaptarea rapidă la contextul regional vor face diferența între fermierii care rezistă și cei care se retrag”. Consumatorii și procesatorii pot spera în menținerea unor prețuri accesibile, dar pentru producători, urmează încă un sezon de echilibristică între randamente, prețuri și volatilitate.