Legile din decembrie privind activitatea farmaceutică, declarate neconstituționale

11 Mart. 2021, 16:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Mart. 2021, 16:54 // Actual //  MD Bani

Cele două legi care vizează activitatea farmaceutică și care au fost votate în luna decembrie de către Partidul Socialiștilor și platforma Pentru Moldova, din care face parte și Partidul Șor, au fost declarate neconstituționale. Hotărârea a fost pronunțată de Curtea Constituțională, care a examinat sesizările depuse de către deputați din Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Democrat și Partidul Acțiune și Solidaritate.

Autorii sesizărilor i-au solicitat Curții să verifice constituționalitatea celor două legi, care reglementează farmaciile cu circuit deschis amplasate în unități mobile și livrarea la domiciliu a medicamentelor persoanelor cu dizabilitate severă. De asemenea, este vorba despre prevederile privind instituirea Catalogului de prețuri pentru medicamentele compensate și a Sistemului național de prescriere electronică a medicamentelor, precum și modificarea metodologiei de calculare a prețului medicamentelor.

Curtea a notat că, în cazul în care unele prevederi din proiectul de lege atrag majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare, proiectul de lege poate fi adoptat numai după ce este acceptat de Guvern. În una din cele două legi se menționează că vor fi achitate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (parte componentă a bugetului public național) costurile de livrare la domiciliu a medicamentelor compensate pentru persoanele cu dizabilități severe. De asemenea, Curtea a reținut că comercializarea medicamentelor în unitățile mobile presupune achitarea unor impozite din veniturile obținute de la comercializarea medicamentelor, fapt care, în final, atrage majorarea sau reducerea veniturilor sau cheltuielilor bugetare.

Și în cazul aplicării celei de-a doua legi, Guvernul va trebui să aloce mijloace financiare, cum ar fi pentru implementarea sistemului național de prescriere electronică, pentru instituirea Catalogului de prețuri pentru medicamentele compensate etc. De asemenea, Curtea a observat că, în baza prescripției medicale electronice (rețeta electronică), vor fi compensate medicamentele din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, fapt care implică mijloace financiare de la bugetul public național.

Totodată, prevederile constituționale stabilesc o dependență decizională directă a Parlamentului față de Guvern, în sensul în care existența acceptului prealabil al executivului în privința propunerilor legislative care implică majorarea sau reducerea cheltuielilor sau veniturilor bugetare reprezintă o condiție imperativă, de la care legislativul nu poate deroga. Nerespectarea acestei condiții constituie o încălcare a procedurii stabilite de Constituție în materie de legiferare în domeniul bugetar.

„Prin urmare, stabilind că adoptarea de către Parlament a Legii nr. 236 din 16 decembrie 2020 a avut loc în lipsa avizului Guvernului asupra impactului bugetar al acesteia și în lipsa avizului Guvernului asupra amendamentelor la această lege depuse de deputați, Curtea a constatat încălcarea articolelor 1 alin. (3), 6 și 131 alineatele (4) și (6) din Constituție. Cu privire la Legea nr. 240 din 16 decembrie 2020, în primul rând, Curtea a observat că, deși prin avizul adoptat prin Hotărârea nr. 111 din 26 februarie 2020 Guvernul a avizat condiționat proiectul de lege nr. 302 din 6 decembrie 2019 și a propus modificări sau completări la acest proiect, acesta însă nu s-a pronunțat asupra impactului bugetar pe care îl implică legea contestată”, se menționează în hotărârea Curții.

Hotărârea Curții este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.

10 Iul. 2026, 16:23
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
10 Iul. 2026, 16:23 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Vasile Tofan a fost propus astăzi la funcția de premier de formațiunea politică PAS. Redacția BANI.MD a făcu profilul candidatului. Acesta este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori și investitori din Republica Moldova, cu o experiență de peste două decenii în investiții, dezvoltarea afacerilor și guvernanță corporativă. În ultimii ani, numele său a fost vehiculat în repetate rânduri pentru funcția de prim-ministru, iar vineri, 10 iulie, PAS a anunțat oficial că îl va propune pentru șefia Guvernului.

Astfel, Tofan este Senior Partner al Horizon Capital, unul dintre cele mai mari fonduri de investiții din Europa de Est, cu investiții în Republica Moldova și Ucraina. În această calitate, a coordonat investiții în companii din regiune și a promovat atragerea capitalului străin în economia moldovenească.

Pe lângă activitatea din cadrul Horizon Capital, Vasile Tofan ocupă funcții importante în guvernanța unor companii de referință din Republica Moldova: vicepreședinte al Consiliului de Administrație al maib, cea mai mare bancă din Republica Moldova, președinte al Consiliului de Administrație al Purcari Wineries, unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Europa Centrală și de Est și membru în Consiliul de Administrație de la TV8.

Tofan și-a construit cariera în sectorul privat și al investițiilor. El a acumulat experiență atât în Republica Moldova, cât și în străinătate. În ultimii ani, omul de afaceri a fost implicat în dezbaterile cu privire politicile economice și fiscale. Recent, el a publicat un plan de reforme în 12 puncte, care include reducerea cheltuielilor publice, reformarea administrației și stimularea investițiilor private, apreciind că Republica Moldova are nevoie de schimbări economice profunde.

Numele lui Vasile Tofan nu apare pentru prima dată în discuțiile cu privire la  funcția de premier. În 2025, presa a relatat că i s-a propus să conducă Executivul, însă acesta nu a preluat funcția. În ultimele zile, după demisia premierului Alexandru Munteanu, Tofan a reapărut în centrul speculațiilor politice, iar liderul PAS, Igor Grosu a ieșit într-un video pe FAcebook și a confirmat oficial că îl înaintează pentru funcția de prim-ministru.