În plină pandemie, riscăm să rămânem fără medicamente în farmaciile din țară

„Acum aplicarea ambelor legi este sistată de către Curtea Constituțională, fapt care reduce pentru o perioadă aceste riscuri pentru consumatorii de medicamente. Dacă aceste legi intră în vigoare așa cum sunt deja publicate, riscăm să rămânem fără multe medicamente în plină pandemie…”

Sfârșitul anului 2020 a adus schimbări majore în legislația moldovenească cu privire la activitatea farmaceutică și reglementarea prețurilor la medicamente. În principal, acestea sunt legate de implementarea inițiativelor privind farmaciile ambulante.

Intențiile au fost dintre cele mai bune: se dorea să se aducă medicamentele mai aproape de oamenii din sate, unde lipsesc farmacii. Dar, poate din grabă sau din lipsă de analize profunde, legile adoptate au adus un șir de riscuri serioase, inclusiv riscul de a lăsa țara fără medicamente importante în plină pandemie.

Dacă citim atent, observăm că prin implementarea Legii nr.236/2020 și Legii nr.240/2020 în redacția aprobată și publicată în Monitorul Oficial nr.353-357/278 din 22.12.2020 și Monitorul Oficial nr.360-371 (7688-7699) din 25.12.2020 se prevăd schimbări semnificative în următoarele domenii ale activității farmaceutice: Eliberarea medicamentelor din farmacii (inclusiv medicamente compensate); Asigurarea calității medicamentelor; Formarea prețurilor la medicamente; Amplasarea farmaciilor comunitare.

Aceste schimbări vor genera o serie de riscuri farmaceutice cu impact semnificativ asupra sănătății oamenilor. Să le luăm pe rând pe cele mai importante.

Aprobarea unităților farmaceutice mobile va genera următoarele riscuri:

Imposibilitatea asigurării calității medicamentelor până la consumatorul final. Producătorii medicamentelor, certificați conform condițiilor GMP (Reguli de Bună Practică de fabricație), sunt responsabili de calitatea produselor până la consumatorul final. Pentru asigurarea calității pe întreg lanțul valoric, producătorii impun condiții stricte de calitate importatorilor și distribuitorilor de medicamente din Moldova. Unitățile farmaceutice mobile nu corespund principiilor și cerințelor de calitate impuse de către producătorii de medicamente. Medicamentele fabricate în țările cu cerințe stricte la calitatea medicamentelor nu vor fi accesibile în unitățile mobile.

Riscul deteriorării calității practicilor farmaceutice. Eliberarea medicamentelor se permite în Republica Moldova în farmacie, licențiată conform condițiilor și cerințelor speciale, menite să asigure calitatea medicamentelor. Condițiile de licențiere nu prevăd cerințe față de unitățile mobile.

Riscul creșterii consumului nerațional al medicamentelor. Farmacistul este specialistul care posedă cunoștințe suficiente pentru eliberarea medicamentelor. Condițiile de licențiere a unei farmacii în Moldova specifică clar cerințele față de personalul unității farmaceutice. Unitățile mobile sunt admise spre activitate fără prezența farmacistului. Există și riscul eliberării necontrolate a medicamentelor.

Riscul evidenței defectuoase și a controlului limitat asupra stocurilor. Modalitatea de evidența a produselor farmaceutice, controlul asupra prețurilor, stocurilor și termenelor de valabilitate în unitățile mobile au impact direct asupra calității medicamentelor, accesibilității lor și utilizării raționale.

Riscul nerespectării regulilor de bună practică de distribuție a medicamentelor în condițiile unităților mobile. Logistica și transportul medicamentelor sunt un domeniu strict reglementat de legislația europeană.

De menționat că, în 2020, pe perioada pandemiei, a apărut serviciul de livrare la domiciliu a medicamentelor prin diferiți curieri sau servicii poștale. Aceste servicii nu sunt reglementate de legislația curentă, nu asigură calitatea medicamentelor până la consumatorii finali și impun aceleași riscuri ca și unitățile farmaceutice mobile. Se cere o revizuire a sistemului de aprovizionare cu medicamente în contextul condițiilor noi. Sau interzicem, sau reglementăm strict aceste activități.

Modificările mecanismului de formare a prețurilor ne va aduce la fel mai multe riscuri decât beneficii.

Riscul creșterii prețurilor la medicamente. Modificările propuse conțin implicări severe asupra mecanismului de formare a prețurilor la medicamente în Republica Moldova. Aceste modificări nu schimbă în plan calitativ sistemul de formare a prețurilor la medicamente, dar vor avea un impact cantitativ direct asupra prețurilor la medicamente pentru consumatorul final – prețurile la medicamente se vor mări.

Riscul dispariției de pe piață a multor medicamente. Concomitent, pentru a realiza aceste modificări se cere implicarea factorilor externi, adică a producătorilor de medicamente, care sunt responsabili de aplicațiile pentru revizuirea prețurilor în Catalogul Național al Prețurilor la medicamente. Legile propuse nu prevăd o perioadă de tranziție necesară pentru efectuarea acestor aplicații. Respectiv, ne vom confrunta cu o lipsă acută a multor medicamente pe piața Moldovei în perioada pandemiei. Se va diminua accesibilitatea fizică și financiară a medicamentelor pentru consumatori. Pacienții cu boli cronice vor avea de suferit cel mai mult.

Creșterea prețurilor la produsele OTC(medicamente eliberate fără prescripție medicală) va diminua consumul acestora. Eliminarea adaosului comercial la produsele OTC vor avea drept impact o creștere a prețurilor la aceste produse. În mare majoritate produsele OTC sunt medicamente de primă necesitate utilizate la copii și adulți. Creșterea prețurilor la aceste produse va avea un impact negativ asupra coșului de consum lunar a fiecărei gospodării.

Riscul de a deteriora procesul achizițiilor de medicamente pentru spitale. Lipsa medicamentelor va influența inclusiv procesele de achiziții publice în sănătate, calitatea actului medical în spitale, va spori concurența neloială, va contribui la creșterea importurilor ilicite, va crește rata medicamentelor contrafăcute.

Este demult clar pentru toți, că sistemul de formare a prețurilor la medicamente în Moldova este unul vicios, dificil de controlat și conține un șir de elemente, care determină prețurile mari la medicamente comparativ cu țările vecine. În Moldova:1) se înregistrează prețul de producător, în loc de prețul maximal de eliberare în farmacie; 2) lista țărilor de referință include țări cu prețuri mari la medicamente, și nu include țări cu prețuri mici (Turcia; Ucraina); 3) criteriu de selecție a țărilor de referință este populația mai mică de 25 mln; 4) se aplică supraprețul la prețul de achiziție la toate categoriile de medicamente și nu se aplică o taxă fixă, pentru cele compensate de CNAM. Aceste prevederi au determinat mai mulți producători de medicamente să renunțe la înregistrarea medicamentelor în Moldova și, respectiv, să renunțe și la înregistrarea prețurilor acestora în Catalogul Național de Prețuri. Concomitent, importul acestor produse este autorizat din diverse surse la prețuri libere, uneori exagerate, ceea ce determină și lipsa de sistem de control asupra calității produsului.

În condițiile digitalizării accelerate impuse de pandemie, se cere o revizuire a sistemului de formare și control asupra prețurilor la medicamente în Moldova, prin crearea unui ecosistem transparent, eficient și controlabil la toate etapele. De asemenea, se cere o revizuire a proceselor de autorizare a medicamentelor, pentru a permite accesul pe cale legală a medicamentelor cu o calitatea asigurată și controlată până la consumatorul final.

Eliminarea distanței de 250 metri dintre farmacii este absolut nejustificată și aduce la fel niște riscuri majore.

Riscul extinderii necontrolate a rețelelor de farmacii. Normele de amplasare a farmaciilor comunitare, licențiate în construcții capitale și distanța dintre ele, reprezintă un element în exercitarea funcției de control asupra activității farmaceutice de către Stat.

Riscul diminuării cerințelor și criteriilor de licențiere față de farmacie. Unitatea mobilă nu este o farmacie, este o unitate mobilă, menită să asigure acces la medicamente în localități unde nu există farmacii. Anularea acestei norme va determina creșterea excesivă a numărului de farmacii și va contribui la dominarea intereselor comerciale în activitatea farmaceutică.

Modificări în sistemul medicamentelor compensate cu impact serios asupra costurilor și accesului la medicamente vor declanșa o reacție în lanț.

Riscul limitării accesului la medicamente compensate. În Moldova există mai multe modele de compensare a costurilor la medicamente pentru anumite categorii de pacienți. Compensarea costurilor se efectuează prin Programe Naționale, tratamente în instituții medicale, rețete compensate de CNAM. Orice modificare în sistemul de compensare va avea un impact asupra costurilor și va necesita o revizuire a bugetelor. În Legile propuse avem mai multe modificări la modelele de calculare a prețurilor și la modelele de compensare a costurilor. În ultimă instanță, consumatorii de medicamente o să fie nevoiți să acopere aceste costuri, direct sau indirect (prin achitarea primelor de asigurare de sănătate).

Lista medicamentelor compensate și mecanismul de calculare a prețurilor la aceste medicamente necesită o revizuire cu abordare sistemică și calcularea impactului asupra bugetelor.

Contractarea directă a producătorilor de medicamente, negocierea taxelor clowback, precum și transmiterea medicamentelor din Programele Naționale în listele de medicamente compensate de CNAM, sunt doar unele masuri menite să faciliteze accesul pacienților la tratamente.

Acum aplicarea ambelor legi este sistată de către Curtea Constituțională, fapt care reduce pentru o perioadă aceste riscuri pentru consumatorii de medicamente. Dacă aceste legi intră în vigoare așa cum sunt deja publicate, riscăm să rămânem fără multe medicamente în plină pandemie.

Sursa: ipn.md

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Identificarea surselor de finanțare și explorarea opțiunilor pentru dezvoltarea afacerilor și a startup-urilor au constituit temele principale ale conferinței „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri”, desfășurată în Chișinău.

Printre subiectele abordate s-au numărat crowdfunding-ul, business angels, fonduri de capital de risc, equity funding, programe de finanțare și granturi – opțiuni suplimentare de finanțare pentru antreprenorii aflați la început de drum, care nu dispun de active fixe sau garanții pentru obținerea sumelor bănești necesare.

Evenimentul a adunat pe aceeași scenă oficiali, antreprenori, fondatori de startup-uri, investitori și persoane interesate de metode alternative de finanțare destinate dezvoltării afacerilor, disponibile pe piața locală.

Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale și Digitalizării: „În prezent, în Republica Moldova avem în jur de 50 de mii de companii, iar dintr-o anumită perspectivă, noi avem nevoie de mai mulți antreprenori care să creeze mai multă valoare, care să ducă la creșterea economiei. Una dintre principalele noastre priorități este să promovăm antreprenoriatul, iar succesul fiecărui antreprenor este principala noastră misiune. Pentru acestea, lucrăm în primul rând ca să oferim maximum libertate, pentru că știind comunitatea de startup-uri și faptul că preferă să facă afaceri, trebuie să-i ajutăm să se simtă că sunt în largul oceanului, că pot crea și beneficiază de susținere.”

John Riordan, șef adjunct al Misiunii USAID în Moldova: „Este o plăcere să fiu aici, pentru că se simte foarte mult talent și inovație în această sală, ceea ce este super impresionant pentru mine. Tema finanțării alternative prezintă un interes real, atât pentru Moldova, cât și pentru partenerii noștri. USAID ridică la un nou nivel abordarea sistemului de dezvoltare a startup-urilor și a inovației în Moldova.  Astfel, Moldova devine cunoscută ca fiind o destinație pentru startup-uri, inclusiv prin participarea la evenimente internaționale și locale. Între timp, este construită o infrastructură mai robustă pentru antreprenori și IMM-uri, încurajându-i să crească, în Moldova, pentru a menține talentele aici, acasă – un obiectiv la care lucrăm deja de ceva timp și care începe să dea roade.”

Primul panel de discuții a fost dedicat lendingului – tehnică de finanțare care funcționează după modelul unor piețe care conectează împrumuturile cu investitorii – și Equity Crowdfunding- un mecanism care permite unor grupuri largi de investitori să finanțeze startup-uri în schimbul unui echități – care reprezintă un catalizator pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Invitații au abordat premisele în care instrumentele alternative pot permite cetățenilor să-și investească resursele disponibile în proiecte de afaceri. De asemenea, discuțiile au fost concentrate și pe eficiența cadrului legal al finanțării alternative, incluzând evoluția crowdfundingului și reglementările adoptate pentru a sprijini noile metode de finanțare.

Natalia Bejan, directoare executivă Startup Moldova: „Scopul acestui eveniment este în primul rând de a informa antreprenorii și fondatorii de startup-uri că există metode de finanțare alternativă. Venim în fața lor inclusiv cu exemple elocvente în care micile afaceri au beneficiat de susținere financiară fie din granturi sau programe guvernamentale dedicate. Conferința este un punct de pornire pentru cei care vor să lanseze o campanie de crowdfunding, își doresc să atragă investitori privați sau sunt pe punctul de a aplica pentru sprijin financiar în cadrul unui program, ca să se informeze și să ia decizii asumate cu referire la afacerea lor.”

Tudor Darie, fondator și CEO Fagura: „Atragerea de capital prin crowdfunding ajută companiile să obțină ușor finanțare prin împrumuturi sau equity. Companiile mai obțin o validare din partea comunității și noi clienți sau parteneri. Important să fie ales instrumentul potrivit. Uneori, afacerea are nevoie de un împrumut, dacă fiecare euro investit generează profit de 2 sau 3. Alteori, compania are nevoie de equity crowdfunding, ca să atragă fonduri în schimb la shares. Pentru o campanie de equity crowdfunding profesionistă, antreprenorii au nevoie de aproximativ șase luni. Primul pas este evaluarea interesului comunității de a investi în afacere. Pentru un împrumut, ai nevoie de 15 minute și depui cererea, totul e simplu și transparent.”

Un alt subiect abordat a pus accent pe programele de finanțare și granturile oferite de către autoritățile țării noastre pentru antreprenorii la început de care, care vor să-și extindă afacerea. Fondatorii de companii care deja au beneficiat de susținere financiară au povestit despre experiența lor de contractare a grantului, provocările din domeniu, dar și necesitatea de a avea susținere constantă din partea autorităților în scalarea afacerii.

Olga Melniciuc, fondatorea investitii.md: „Investițiile sunt necesare oricând și oriunde pentru dezvoltarea afacerii, în mod special atunci când companiile au lipsă de resurse pentru a-și scala ideile de business. Spre exemplu, investițiile din partea Business Angels sunt pentru acele companii care nu au acces la fonduri decât ale investitorilor privați și acești oameni îi ajută să crească mai repede, să dezvolte produsul, să atragă parteneri, să facă primele vânzări și să iasă pe alte pieței. Plus, deja compania este generatoare de venit și intră în acest „joc” de capital fund și poate intra și pe alte piețe, pentru a beneficia de investiții.”

La eveniment au participat și persoane din România precum Cosmin Ochișor, VC Partner GapMinder, care au povestit despre abordarea directă ca investitori, consultanță strategică și implicarea directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară în rândul companiilor care vor să se extindă rapid. La conferință a fost organizat și un workshop interactiv, unde participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu experți din domeniu, de a adresa întrebări și de a obține schimb de experiență și bune practici pentru a-și dezvolta activitatea.

Potrivit studiului „Impactul investițiilor străine directe asupra economiei RM, 2012-2022″, investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu aproximativ 50% față de anul 2021 și cu aproximativ 16% față de anul 2019. În același timp, întreprinderile cu investiții străine directe sunt, în medie, de două ori mai productive, fapt care reflectă direct într-o creștere economică mai mare.

Conferința „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri” a fost organizată de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova – British Embassy Chisinau.