Economia Moldovei iese din amorțeală. Transporturile de mărfuri s-au majorat cu aproape 14%

În luna septembrie 2021 întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat circa 2,2 milioane tone de mărfuri, volum superior celui înregistrat în luna august 2020 cu 29,4%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În luna septembrie 2021, față de luna septembrie 2020, a crescut volumul de mărfuri transportate cu transportul feroviar (de 2,2 ori) și rutier (+19,0%). Totodată, a scăzut volumul de mărfuri transportate cu transportul fluvial (-51,8%) şi aerian (-19,0%).

În nouă luni ale anului 2021 întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 13,5 milioane tone de mărfuri, volum superior celui înregistrat în ianuarie-septembrie 2020 cu 14,0%. Parcursul mărfurilor a totalizat 3722,4 milioane tone-km, cu 10,9% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020.

Întreprinderile de transport rutier, care dețin întâietate în structura mărfurilor transportate (82,1%), au transportat 11,1 milioane tone de mărfuri, cu 17,0% mai mult față de perioada similară din anul precedent. Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri transportate cu transportul rutier3 revin întreprinderilor din municipiul Chişinău (45,3%), regiunile de dezvoltare Centru (30,7%), Nord (15,8%), Sud (5,5%) și UTA Găgăuzia (2,7%).

În ianuarie-septembrie 2021 cu mijloacele de transport feroviar, care dețin 16,9% în structura mărfurilor transportate, au fost transportate 2,3 milioane tone de mărfuri, sau cu 3,2% mai mult faţă de ianuarie-septembrie 2020.

Transportul rutier de mărfuri și pasageri este unul din cele mai afectate sectoare de pandemia COVID-19. Reprezentanții companiilor din domeniu afirmă că afacerile li s-au redus la jumătate, iar o parte din automobile stau de luni de zile în garaje. Între timp, ratele la bănci și la companiile de leasing curg, iar falimentul planează deja asupra multor transportatori.

Datele Ministerului Economiei arată că transportul rutier de mărfuri a avut în 2019 (debutul crizei pandemice) o cotă de 76,6% din volumul total de mărfuri transportate. Despre rolul acestuia în activitatea economică vorbește și faptul că în 2019 86,7% din exportul de mărfuri în valoare de 2,8 miliarde de dolari a fost efectuat cu transportul rutier, iar la import cota lui a fost de 84,6% din totalul mărfurilor în valoare de 5,8 miliarde de dolari. Diminuarea cu 50% a activităților de transport rutier arată elocvent impactul pe care îl are pandemia asupra întregii economii.

#marfuri #crestere #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.