Economia Moldovei iese din amorțeală. Transporturile de mărfuri s-au majorat cu aproape 14%

În luna septembrie 2021 întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat circa 2,2 milioane tone de mărfuri, volum superior celui înregistrat în luna august 2020 cu 29,4%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În luna septembrie 2021, față de luna septembrie 2020, a crescut volumul de mărfuri transportate cu transportul feroviar (de 2,2 ori) și rutier (+19,0%). Totodată, a scăzut volumul de mărfuri transportate cu transportul fluvial (-51,8%) şi aerian (-19,0%).

În nouă luni ale anului 2021 întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 13,5 milioane tone de mărfuri, volum superior celui înregistrat în ianuarie-septembrie 2020 cu 14,0%. Parcursul mărfurilor a totalizat 3722,4 milioane tone-km, cu 10,9% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020.

Întreprinderile de transport rutier, care dețin întâietate în structura mărfurilor transportate (82,1%), au transportat 11,1 milioane tone de mărfuri, cu 17,0% mai mult față de perioada similară din anul precedent. Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri transportate cu transportul rutier3 revin întreprinderilor din municipiul Chişinău (45,3%), regiunile de dezvoltare Centru (30,7%), Nord (15,8%), Sud (5,5%) și UTA Găgăuzia (2,7%).

În ianuarie-septembrie 2021 cu mijloacele de transport feroviar, care dețin 16,9% în structura mărfurilor transportate, au fost transportate 2,3 milioane tone de mărfuri, sau cu 3,2% mai mult faţă de ianuarie-septembrie 2020.

Transportul rutier de mărfuri și pasageri este unul din cele mai afectate sectoare de pandemia COVID-19. Reprezentanții companiilor din domeniu afirmă că afacerile li s-au redus la jumătate, iar o parte din automobile stau de luni de zile în garaje. Între timp, ratele la bănci și la companiile de leasing curg, iar falimentul planează deja asupra multor transportatori.

Datele Ministerului Economiei arată că transportul rutier de mărfuri a avut în 2019 (debutul crizei pandemice) o cotă de 76,6% din volumul total de mărfuri transportate. Despre rolul acestuia în activitatea economică vorbește și faptul că în 2019 86,7% din exportul de mărfuri în valoare de 2,8 miliarde de dolari a fost efectuat cu transportul rutier, iar la import cota lui a fost de 84,6% din totalul mărfurilor în valoare de 5,8 miliarde de dolari. Diminuarea cu 50% a activităților de transport rutier arată elocvent impactul pe care îl are pandemia asupra întregii economii.

#marfuri #crestere #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.