Economia Moldovei iese din amorțeală. Transporturile de mărfuri s-au majorat cu aproape 14%

În luna septembrie 2021 întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat circa 2,2 milioane tone de mărfuri, volum superior celui înregistrat în luna august 2020 cu 29,4%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În luna septembrie 2021, față de luna septembrie 2020, a crescut volumul de mărfuri transportate cu transportul feroviar (de 2,2 ori) și rutier (+19,0%). Totodată, a scăzut volumul de mărfuri transportate cu transportul fluvial (-51,8%) şi aerian (-19,0%).

În nouă luni ale anului 2021 întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 13,5 milioane tone de mărfuri, volum superior celui înregistrat în ianuarie-septembrie 2020 cu 14,0%. Parcursul mărfurilor a totalizat 3722,4 milioane tone-km, cu 10,9% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020.

Întreprinderile de transport rutier, care dețin întâietate în structura mărfurilor transportate (82,1%), au transportat 11,1 milioane tone de mărfuri, cu 17,0% mai mult față de perioada similară din anul precedent. Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri transportate cu transportul rutier3 revin întreprinderilor din municipiul Chişinău (45,3%), regiunile de dezvoltare Centru (30,7%), Nord (15,8%), Sud (5,5%) și UTA Găgăuzia (2,7%).

În ianuarie-septembrie 2021 cu mijloacele de transport feroviar, care dețin 16,9% în structura mărfurilor transportate, au fost transportate 2,3 milioane tone de mărfuri, sau cu 3,2% mai mult faţă de ianuarie-septembrie 2020.

Transportul rutier de mărfuri și pasageri este unul din cele mai afectate sectoare de pandemia COVID-19. Reprezentanții companiilor din domeniu afirmă că afacerile li s-au redus la jumătate, iar o parte din automobile stau de luni de zile în garaje. Între timp, ratele la bănci și la companiile de leasing curg, iar falimentul planează deja asupra multor transportatori.

Datele Ministerului Economiei arată că transportul rutier de mărfuri a avut în 2019 (debutul crizei pandemice) o cotă de 76,6% din volumul total de mărfuri transportate. Despre rolul acestuia în activitatea economică vorbește și faptul că în 2019 86,7% din exportul de mărfuri în valoare de 2,8 miliarde de dolari a fost efectuat cu transportul rutier, iar la import cota lui a fost de 84,6% din totalul mărfurilor în valoare de 5,8 miliarde de dolari. Diminuarea cu 50% a activităților de transport rutier arată elocvent impactul pe care îl are pandemia asupra întregii economii.

#marfuri #crestere #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.