Politica fiscală și vamală pentru anul 2022 pune capac pe „șmecherașii” care țepuiesc statul

16 Nov. 2021, 17:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2021, 17:27 // Actual //  bani.md

În data de 11 noiembrie 2021, Ministerul Finanțelor a lansat procesul de consultare publică a proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează propunerile de politici fiscale și vamale pentru anul 2022. Economiștii de la Expert Grup a analizat documentul și au depistat mai multe carențe.

Astfel, în opinia economiștilor, politica fiscală nu este suficient de bine argumentată și bazată pe evidențe. Nu este clar cum și în baza căror analize de impact au fost stabilite unele măsuri de politică fiscală. ”Situația dată are loc în special din cauza faptului că în acest an nu a fost publicat și aprobat de către Guvern Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2022-2024, acel document menirea căruia este de a prezenta inclusiv cadrul macroeconomic și cum principalii indicatori macroeconomici au implicații asupra bugetului.

Economiștii constată că autoritățile se confruntă cu problema autonomiei financiare limitate, bugetele locale fiind cele mai dependente de transferurile de la Bugetul de Stat. Or, acest lucru ar putea si soluționat prin emiterea valorilor mobiliare (obligațiunilor municipale). Iar ca instrumentul să fie utilizat, economiștii susțin că e nevoie de  reducerea constrângerilor de ordin fiscal prin scutirea de la plata impozitului pe venit.

Analiza Expert Grup recomandă extinderea limitei de îndatorare de 30% la împrumuturile pe termen lung contractate de orașele cu statut de municipiu, uniformizarea cotelor TVA între producătorii de materii prime agricole și procesatori la nivelul de 12%, fiind o măsură temporară de stimulare a dezvoltării agriculturii cu valoare adăugată sporită.

Totodată, economiștii susțin aplicarea cotei 0% la impozitul pe profitul reinvestit pentru întreprinderile cu mai puțin de 10 angajați. „Astfel, chiar dacă această acțiune a fost un element central al campaniei electorale vis-a-vis de mediul de afaceri, observăm că nici Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022  și nici politica fiscală pentru 2022 nu prevede acest lucru”.

Printre lucrurile pozitive, Expert Grup susține că principala noutate bună adusă de politica fiscală și vamală pentru anul 2022 este că aceasta nu prevede majorarea poverii fiscale cu excepția majorărilor de accize planificate anterior, în pofida unor importante cheltuieli bugetare implementate în 2021 și care vor avea impact bugetar major și în 2022.

O altă bilă albă dată politici fiscale este legată de faptul că, în conținutul documentului din acest an, nu au fost identificate propuneri care ar fi pe contrasens cu interesul public sau promovează anumite interese înguste de grup.

Alte vești bune țin de dublarea scutirii personale pentru persoanele întreținute (de la 4500 lei la 9000 lei) și indexarea celorlalte tipuri de scutiri.

O altă măsură favorabilă este alocarea integrală a încasărilor din taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova către unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi.

Va fi asigurată deductibilitatea cheltuielilor care pot fi suportate de angajatori în vederea vaccinării angajaților, fapt ce va crea unele premise adiționate pentru facilitarea procesului de vaccinare, atât de important în contextul situației pandemice.

Realitatea Live

17 Nov. 2025, 17:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
17 Nov. 2025, 17:54 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII