Politica fiscală și vamală pentru anul 2022 pune capac pe „șmecherașii” care țepuiesc statul

În data de 11 noiembrie 2021, Ministerul Finanțelor a lansat procesul de consultare publică a proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează propunerile de politici fiscale și vamale pentru anul 2022. Economiștii de la Expert Grup a analizat documentul și au depistat mai multe carențe.

Astfel, în opinia economiștilor, politica fiscală nu este suficient de bine argumentată și bazată pe evidențe. Nu este clar cum și în baza căror analize de impact au fost stabilite unele măsuri de politică fiscală. ”Situația dată are loc în special din cauza faptului că în acest an nu a fost publicat și aprobat de către Guvern Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2022-2024, acel document menirea căruia este de a prezenta inclusiv cadrul macroeconomic și cum principalii indicatori macroeconomici au implicații asupra bugetului.

Economiștii constată că autoritățile se confruntă cu problema autonomiei financiare limitate, bugetele locale fiind cele mai dependente de transferurile de la Bugetul de Stat. Or, acest lucru ar putea si soluționat prin emiterea valorilor mobiliare (obligațiunilor municipale). Iar ca instrumentul să fie utilizat, economiștii susțin că e nevoie de reducerea constrângerilor de ordin fiscal prin scutirea de la plata impozitului pe venit.

Analiza Expert Grup recomandă extinderea limitei de îndatorare de 30% la împrumuturile pe termen lung contractate de orașele cu statut de municipiu, uniformizarea cotelor TVA între producătorii de materii prime agricole și procesatori la nivelul de 12%, fiind o măsură temporară de stimulare a dezvoltării agriculturii cu valoare adăugată sporită.

Totodată, economiștii susțin aplicarea cotei 0% la impozitul pe profitul reinvestit pentru întreprinderile cu mai puțin de 10 angajați. „Astfel, chiar dacă această acțiune a fost un element central al campaniei electorale vis-a-vis de mediul de afaceri, observăm că nici Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 și nici politica fiscală pentru 2022 nu prevede acest lucru”.

Printre lucrurile pozitive, Expert Grup susține că principala noutate bună adusă de politica fiscală și vamală pentru anul 2022 este că aceasta nu prevede majorarea poverii fiscale cu excepția majorărilor de accize planificate anterior, în pofida unor importante cheltuieli bugetare implementate în 2021 și care vor avea impact bugetar major și în 2022.

O altă bilă albă dată politici fiscale este legată de faptul că, în conținutul documentului din acest an, nu au fost identificate propuneri care ar fi pe contrasens cu interesul public sau promovează anumite interese înguste de grup.

Alte vești bune țin de dublarea scutirii personale pentru persoanele întreținute (de la 4500 lei la 9000 lei) și indexarea celorlalte tipuri de scutiri.

O altă măsură favorabilă este alocarea integrală a încasărilor din taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova către unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi.

Va fi asigurată deductibilitatea cheltuielilor care pot fi suportate de angajatori în vederea vaccinării angajaților, fapt ce va crea unele premise adiționate pentru facilitarea procesului de vaccinare, atât de important în contextul situației pandemice.

#2022 #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.