Politica fiscală și vamală pentru anul 2022 pune capac pe „șmecherașii” care țepuiesc statul

16 Nov. 2021, 17:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2021, 17:27 // Actual //  bani.md

În data de 11 noiembrie 2021, Ministerul Finanțelor a lansat procesul de consultare publică a proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează propunerile de politici fiscale și vamale pentru anul 2022. Economiștii de la Expert Grup a analizat documentul și au depistat mai multe carențe.

Astfel, în opinia economiștilor, politica fiscală nu este suficient de bine argumentată și bazată pe evidențe. Nu este clar cum și în baza căror analize de impact au fost stabilite unele măsuri de politică fiscală. ”Situația dată are loc în special din cauza faptului că în acest an nu a fost publicat și aprobat de către Guvern Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2022-2024, acel document menirea căruia este de a prezenta inclusiv cadrul macroeconomic și cum principalii indicatori macroeconomici au implicații asupra bugetului.

Economiștii constată că autoritățile se confruntă cu problema autonomiei financiare limitate, bugetele locale fiind cele mai dependente de transferurile de la Bugetul de Stat. Or, acest lucru ar putea si soluționat prin emiterea valorilor mobiliare (obligațiunilor municipale). Iar ca instrumentul să fie utilizat, economiștii susțin că e nevoie de  reducerea constrângerilor de ordin fiscal prin scutirea de la plata impozitului pe venit.

Analiza Expert Grup recomandă extinderea limitei de îndatorare de 30% la împrumuturile pe termen lung contractate de orașele cu statut de municipiu, uniformizarea cotelor TVA între producătorii de materii prime agricole și procesatori la nivelul de 12%, fiind o măsură temporară de stimulare a dezvoltării agriculturii cu valoare adăugată sporită.

Totodată, economiștii susțin aplicarea cotei 0% la impozitul pe profitul reinvestit pentru întreprinderile cu mai puțin de 10 angajați. „Astfel, chiar dacă această acțiune a fost un element central al campaniei electorale vis-a-vis de mediul de afaceri, observăm că nici Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022  și nici politica fiscală pentru 2022 nu prevede acest lucru”.

Printre lucrurile pozitive, Expert Grup susține că principala noutate bună adusă de politica fiscală și vamală pentru anul 2022 este că aceasta nu prevede majorarea poverii fiscale cu excepția majorărilor de accize planificate anterior, în pofida unor importante cheltuieli bugetare implementate în 2021 și care vor avea impact bugetar major și în 2022.

O altă bilă albă dată politici fiscale este legată de faptul că, în conținutul documentului din acest an, nu au fost identificate propuneri care ar fi pe contrasens cu interesul public sau promovează anumite interese înguste de grup.

Alte vești bune țin de dublarea scutirii personale pentru persoanele întreținute (de la 4500 lei la 9000 lei) și indexarea celorlalte tipuri de scutiri.

O altă măsură favorabilă este alocarea integrală a încasărilor din taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova către unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi.

Va fi asigurată deductibilitatea cheltuielilor care pot fi suportate de angajatori în vederea vaccinării angajaților, fapt ce va crea unele premise adiționate pentru facilitarea procesului de vaccinare, atât de important în contextul situației pandemice.

21 Iul. 2026, 09:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Iul. 2026, 09:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să exporte aproape exclusiv ulei de floarea-soarelui brut și să importe produse cu valoare adăugată mai mare, pentru care achită un preț cu peste 20% mai ridicat, potrivit analizei economistului Iurie Rija, care vizează comerțul exterior cu ulei de floarea-soarelui în luna iunie 2026.

Potrivit analizei, în iunie, Republica Moldova a exportat 17.925 de tone de ulei de floarea-soarelui în valoare de 418,3 milioane de lei, ceea ce reprezintă peste 93% din volumul total al comerțului exterior cu acest produs. În același timp, importurile au însumat doar 1.292 de tone, însă la o valoare de 36,7 milioane de lei. Prețul mediu al uleiului importat a fost cu 21,7% mai mare decât cel al uleiului exportat, deoarece Moldova vinde materie primă și cumpără ulei rafinat și ambalat.

Analiza arată că România domină aproape complet piața de desfacere pentru uleiul moldovenesc. Aproximativ 97,4% din exporturile de ulei au ajuns pe piața românească, în timp ce Bulgaria a absorbit doar 3,4% din categoria uleiului alimentar brut.

Pe partea de import, situația este inversă. Ucraina este principalul furnizor, cu peste 82% din volumul total al uleiului importat, fiind urmată de Rusia și România. Deși livrările din Rusia sunt mult mai mici, acestea au, în general, un preț mai ridicat decât cele din Ucraina.

Un alt aspect evidențiat de economist este concentrarea extremă a exporturilor. Aproape întregul export de ulei brut alimentar este realizat de Danube Oil Company SRL, companie care controlează peste 94% din această categorie.

În schimb, piața importurilor este mult mai fragmentată. În luna iunie au fost identificate 19 companii importatoare, iar cel mai mare importator a fost Sheriff SRL (controlat de oligarhul din Transnistria, Victor Gușan n.a), Floarea Soarelui (controlată de milionarul Vaja Jhashi n.a) urmat de Vintage Distribution, Moldretail Group și Kaufland.

În concluzie, Iurie Rija susține că Republica Moldova rămâne dependentă de un model economic în care exportă materie primă către un singur cumpărător dominant și importă produse procesate, cu valoare adăugată mai mare. Această structură reduce valoarea creată în economia locală și menține dependența atât de un număr restrâns de cumpărători externi, cât și de furnizorii de produse finite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!